Omenirea îşi va consuma la 1 august toate resursele pe care natura le poate reface într-un an şi va trăi "pe credit" timp de cinci luni, potrivit ONG-ului Global Footprint Network, care subliniază că această dată are loc tot mai devreme, relatează AFP, citat News.ro.
Ziua de 1 august este "data la care vom fi folosit mai mulţi arbori, apă, soluri fertile şi peşte decât Terra poate să ne furnizeze într-un an pentru a ne alimenta, asigura locuinţa şi deplasa şi vom fi emis mai mult carbon decât pot să absoarbă oceanele şi pădurile", explică Valerie Gramond de la Fondul Mondial pentru Natură (World Wide Fund for Nature, WWF), partenerul Global Footprint Network.
"Ne-ar trebui în prezent echivalentul a 1,7 Terre pentru a ne acoperi nevoile", subliniază WWF într-un comunicat.
Această dată este cea mai devansată înregistrată de la lansarea "zilei depăşirii", la începutul anilor "70, când data reţinută era 29 decembrie. În 2017, acest lucru s-a petrecut pe 3 august.
Mişcarea "s-a accelerat din cauza superconsumului şi risipei", explică Valerie Gramond, care aminteşte că, în lume, aproximativ o treime din alimente ajung la gunoi. "Punem la încercare capacitatea planetei de a se regenera", exploatând de exemplu stocurile de peşte, spune domnia sa.
Situaţia diferă puternic de la ţară la ţară.
Pierre Cannet de la WWF subliniază: "Avem responsabilităţi diferite: ţări mici, cu populaţie mică, precum Qatarul şi Luxemburgul, care au o amprentă ecologică extrem de puternică". Dacă întreaga umanitate ar trăi ca ei, "ziua depăşirii" ar avea loc încă din 9 şi 19 februarie. Invers, într-o ţară ca Vietnamul, data ar fi 21 decembrie.
Ziua depăşirii în România este pe 22 septembrie, potrivit footprintnetwork.org.
"Trebuie să trecem de la un ţipăt de alarmă la acţiune", apreciază Pierre Cannet, îngrijorat de creşterea din nou a emisiilor de CO2 la nivel mondial, după trei ani de stabilizare.
Pe site-ul "zilei depăşirii" sunt prezente diferite soluţii în vederea inversării tendinţei - revizuirea modului în care sunt gândite oraşele, dezvoltarea şi privilegierea energiei verzi, lupta împotriva risipei alimentare şi superconsumului de carne, limitarea expansiunii demografice.