Google a fost reclamată de 19 companii la Comisia Europeană

Dosarul antimonopol întocmit de Comisia Europeană împotriva gigantului american Google are la bază reclamaţii de la 19 companii din Europa şi Statele Unite, printre care Microsoft, Yelp, Axel Springer, platforme de comparare a preţurilor, motoare de căutare specializate, publisheri de presă, site-uri de ştiri din sport, furnizori de hărţi şi servicii de localizare sau site-uri de turism şi călătorie, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Reuters.

În timp ce principalele acuzaţii formulate de executivul UE împotriva Google se referă la favorizarea, de către companie, a propriilor servicii de cumpărături online, diversitatea reclamaţiilor admise la dosar sugerează că autoritatea europeană pentru Concurenţă poate extinde acţiunea împotriva companiei americane dincolo de speţa preliminară. Până în prezent, aproximativ 30 de firme şi companii au anunţat că au depus reclamaţii împotriva Google la Comisia Europeană, potrivit Reuters, citată de Economica.net.

Companiile care reuşesc să ajungă pe lista reclamanţilor câştigă accesul la informaţii privilegiate în desfăşurarea anchetei şi a procesului, vor primi documente detaliate privind acuzaţiile formulate de UE împotriva Google şi vor avea ocazia să-şi expună punctul de vedere în timpul audierilor, influenţând inclusiv eventualele consultări cu experţi independenţi care vor avea loc.

Potrivit surselor citate de Reuters, printre firmele ale căror reclamaţii au fost admise de CE se numără eJustice.fr, motor de căutare francez specializat pe lege şi justiţie, site-ul britanic de comparare a preţurilor Foundem, asociaţia germană VfT şi publisherii germani de ziare şi reviste VDZ şi BDZV.

Pe lisă se găsesc de asemenea furnizorii de servicii online de hărţi şi locaţie Euro-Cities, Hot-map şi Streetmap, agregatorul italian de ştiri nnpt.it, site-ul olandez de ştiri din fotbal Elfvoetbal, portalul francez de comparare a preţurilor Twenga, site-urile de turism şi călătorii Expedia, Odigeo, TripAdvisor, şi site-ul american de comparare a preţurilor Nextag, care are şi o subsidiară în Germania.

La toate acestea se adaugă Microsoft, platforma americană de review-uri din partea consumatorilor Yelp, o divizie a gigantului german Axel Springer, grupul de lobbz ICOMP şi un reclamant care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Contactat de Reuters, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Ricardo Cardoso a refuzat să comenteze informaţiile, reiterând că executivul european nu obişnuieşte să facă publice numele reclamanţilor din dosarele antimonopol. Reprezentanţii Google nu au răspuns solicitărilor pentru comentarii venite din partea Reuters.

Autoritatea pentru Concurenţă a UE acuză cel mai popular motor de căutare online din lume că a înşelat consumatorii şi companiile concurente prin manipularea rezultatelor căutărilor pe web pentru a favoriza propriul serviciu de shopping.

Sancţiunile aplicate de UE în dosare antitrust pot ajunge până la un maxim de 10% din cifra de afaceri anuală. Google a avut în 2014 venituri totale de 66 miliarde de dolari, cu 18,8% mai mari faţă de încasările din anul anterior.

Cea mai mare amendă decisă vreodată de autoritatea antitrust a UE a vizat tot o companie americană. Intel, cel mai mare producător de microprocesoare pentru computere la nivel global, a fost amendat în 2009 cu 1,06 miliarde de euro pentru concurenţă neloială faţă de principalul rival, compania americană AMD.

Şi Microsoft, dezvoltatorul sistemului de operare Windows, a fost amendată cu aproape jumătate de miliard de euro, în anul 2004, pentru obstrucţionarea competitorilor.

Cea mai mare amendă antimonopol dispusă împotriva unei companii europene vizează grupul francez de materiale de construcţii Saint-Gobain, care s-a ales cu o sancţiune de 896 de milioane de euro pentru manipularea preţurilor pe piaţa componentelor din sticlă pentru industria auto.