GOOGLE, CONFUZ PRIVIND "DREPTUL LA UITARE" Un motor de căutare prin "ceaţa" europeană

Decizia Curţii Europene de Justiţie (CEJ) prin care utilizatorii de internet pot invoca "aşa-numitul drept la uitare", ca să ceară reprezentanţilor Google ştergerea link-urilor ce trimit la informaţii personale despre ei, a creat o ceaţă, în care atât gigantul motor de căutare, cât şi instituţiile europene, s-au rătăcit.

Criteriile instituite de Curte, pentru identificarea link-urilor care să fie eliminate la cerere, au un caracter vag: informaţiile de eliminat ar trebui să fie "inadecvate", "irelevante", ori "excesive în raport cu scopul pentru care au fost procesate şi în raport cu trecerea timpului". Din cauză că nu sunt definite precis, criteriile sunt interpretate de utilizatori în propriul interes.

Pe de altă parte, lipsa de precizie favorizează un schimb de replici între reprezentanţii Google şi institiţiile europene, în care fiecare pare să aibă dreptate, deşi nu se poate, pentru că se contrazic.

În cadrul Congresului Mondial al Bibliotecilor şi al Informaţiei de la Lyon, Martine Reicherts, Comisarul European al Justiţiei, a susţinut, pe data de 18 august, un discurs pe tema "dreptului la uitare" pe internet, unde a repetat aceeaşi eroare a impreciziei, criteriile lăsând lumea nelămurită.

Dar nimeni n-a mai înţeles nimic, atunci când aceasta a reluat afirmaţia Curţii că "dreptul la uitare nu este absolut, ci va fi mereu pus în balanţă cu alte drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare şi libertatea media".

Doamna Reicherts a devenit involuntar sarcastică atunci când a afirmat că actuala reformă a Comisiei vine să actualizeze şi chiar "să clarifice" pentru era digitală, "dreptul la uitare", consacrat în Directiva privind protecţia datelor încă din anul 1995.

"Clar" este că nu a reuşit să "clarifice" aceste aspecte pentru reprezentanţii Google. Ei se confruntă cu o groază de solicitări de eliminare a link-urilor, pe care nu le pot include în categoria "explicită" de "informaţie adecvată" sau "informaţie relevantă".

Pus în încurcătură, gigantul motor de căutare încearcă să găsească o cale de ieşire: îi este greu să stabilească "relevanţa" sau "gradul de adecvare" a informaţiilor la care trimit anumite link-uri, dar, cu toate acestea, trebuie să respecte directiva CEJ care este "sublimă", chiar dacă sensul precis îi "lipseşte cu desăvârşire" .

Care este graniţa între "adecvare" şi "inadecvare"?

Oare nu ar fi fost în sarcina CEJ să o stabilească, din moment ce foloseşte termenul pentru a reglementa ceva atât de important?

Momentan nu există o soluţie.

Dar Europa doreşte "respectarea" ei cu sfinţenie.

Ce?!

La disperare, reprezentanţii Google au creat o pagină în care îi întreabă pe utilizatori: "Cum se poate ajunge la un echilibru între dreptul unei persoane de a i se elimina datele şi dreptul publicului de a şti?"

Nu ştim la ce va servi o astfel de consultare, probabil, că nu vor extrage o concluzie lămuritoare şi aplicabilă.

Mai degrabă, vor folosi problema ca pretext ca să genereze vâlvă în jurul subiectului.

Consiliul extern numit "Consiliul Consultativ cu privire la dreptul la uitare", creat de compania Google, va organiza o serie de consultări publice cu experţi, care vor avea loc pe această temă în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie în câteva capitale europene.

•

O britanică găsită vinovată în anul 2003 pentru coordonarea "uneia dintre cele mai mari reţele de prostituţie din Europa", trei bărbaţi acuzaţi în Irlanda de Nord pentru posesie de bombe artizanale, comentarii pe tema ameninţărilor lansate în 2005 de organizaţia teroristă al-Qaeda, sunt informaţii la care trimit unele dintre cele 12 link-uri ale BBC eliminate în numele "dreptului la uitare pe internet", conform Mediafax.