În primul trimestru al acestui an datoriile gospodăriilor americane au atins un nou record, de 14,3 trilioane de dolari, conform ultimului raport de la Federal Reserve Bank of New York (FRBNY).
Noul record este cu 1,6 trilioane de dolari mai mare decât vârful anterior, de 12,68 trilioane de dolari, din T3 2008, şi cu 28,2% mai mare decât minimul post-criză, înregistrat în T2 2013 (vezi graficul 1).
Creditul ipotecar a crescut cu o rată anuală de 5,1%, până la 9,71 de trilioane, pe fondul unei creşteri de 156 de miliarde de dolari faţă de trimestrul anterior.
Un nou record, de 1,54 trilioane de dolari, a atins şi creditul pentru studii, după o creştere anuală de 3,3% şi o creştere de 27 de miliarde de dolari faţă de T4 2019, în timp ce creditul auto a crescut cu o rată anuală de 5,2%, până la 1,35 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri trimestriale de 15 miliarde de dolari.
Creditul acordat pe carduri a crescut cu o rată anuală de 5,3% în T1 2020, dar a înregistrat o scădere de 34 de miliarde faţă de trimestrul precedent, până la un sold total de 893 de miliarde.
Rata totală a restanţelor a scăzut cu 17 puncte de bază faţă de trimestrul anterior, până la 4,56%, ceea ce corespunde unui sold al restanţelor de 652,1 miliarde de dolari, în condiţiile în care rata restanţelor de peste 90 de zile s-a menţinut 3,14%, echivalentă unui sold de 449 de miliarde.
Un nou record s-a înregistrat pentru valoarea restanţelor de peste 90 de zile de la nivelul creditului auto, de 68 de miliarde, după o creştere cu 2,2 miliarde faţă de trimestrul anterior (vezi graficul 2).
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea nominală a creditului auto cu restanţe de peste 90 de zile a crescut cu 13,2%, pe fondul unei creşteri cu 36 de puncte de bază a ratei restanţelor, până la 5,05%, cel mai ridicat nivel din martie 2011.
Valoarea restanţelor pentru creditele de studii a scăzut uşor în T1 20202, până la 165 de miliarde de dolari, de la recordul de 166,8 miliarde din trimestrul anterior, în condiţiile unei scăderi a ratei restanţelor cu 31 de puncte de bază, până la 10,75%.
Aceasta nu reflectă, însă, adevărata dimensiune a dificultăţilor de rambursare a creditelor de studii, conform raportului de la FRBNY, unde se arată că "rata publicată a restanţelor subestimează adevărata rată a restanţelor, deoarece jumătate dintre creditele de studii se află în perioada de graţie sau beneficiază de amânarea plăţilor".
În aceste condiţii, "rata de neperformanţă a creditelor pentru studii este de circa două ori mai mare decât cea publicată", iar valoarea nominală a creditelor de studii cu restanţe de cel puţin 90 de zile ar putea depăşi 330 de miliarde de dolari.
Pentru creditele acordate pe carduri, rata restanţelor de peste 90 de zile a urcat cu 73 de puncte de bază faţă de trimestrul precedent, până la 9,09%, cel mai ridicat nivel din T4 2013, echivalentă unui sold de 81,2 miliarde de dolari.
În prezentarea raportului de pe site-ul FRBNY se subliniază că datele aferente primului trimestru din 2020 reflectă situaţia bilanţului gospodăriilor înainte de manifestarea efectelor pandemiei de coronavirus, deoarece informaţiile referitoare la comportamentul de plată sunt transmise birourilor de credit doar o singură dată în cadrul perioadei de raportare.
Efectele dramatice ale închiderii economiei americane şi creşterii explozive a şomajului se vor vedea, aşadar, în raportul pentru T2 2020, care va fi publicat, dacă se respectă calendarul actual, în prima jumătate a lunii august.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2020, 00:03)
Dnu Rechea, banii tipariti de FED vor curge continuu de acuma inainte. Nici un american nu are probleme cu plata datoriilor pentru ca va fi cum a zis Trump, noi sintem datori noua insisi si nu avem nici o problema ca peste noapte sa ne achitam toate datoriile !
1.1. Exact (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristian în data de 08.05.2020, 08:48)
Exact. Cand va veni un guvern mondial la putere, toate datoriile vor fi sub acelasi acoperis, adica nimeni nu va mai fi dator la nimeni. Pentru ca asta e si ideea de baza, scopul in sine.
Si DA, din anularea datoriilor vor castiga tarile care au trait masiv pe datorie (de fapt oligarhii la care au ajuns banii, ca ei n-au ajuns la popor, acesta fiind dator vandut la banci, pentru subzistenta).
Aceste datorii nu vor fi anulate decat formal, ele vor fi puse in carca contribuabilului fiind inscrise pe un cip biometric care va fi introdus sub piele, astfel incat fiecare sa poarte in spate povara cotei de datorie publica pe care o are de achitat. Cand va primi salariul pe cip, i se va opri o parte din aceasta datorie in fiecare luna. De aici sclavia care ni se pregateste.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de jany în data de 08.05.2020, 11:53)
corect
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2020, 16:57)
jany, corect ce ? stupizenia scrisa de Cristian nu va exista, asa cum nu va exista un guvern mondial,...si daca vrei sa stii de ce iti spun eu; omul prefera moartea decit subjugarea libertatii individuale in orice forma....
2. Specula cu subzistenta omului
(mesaj trimis de Cristian în data de 08.05.2020, 10:27)
De cativa zeci de ani mai ales in America, bancile fac specula pe baza subzistentei omului.. adica ajungi dator vandut la banca numai pentru ca existi: casa, masina, studii, chiar mancarea lunara.. toate ajung sa fie platite pe credit.. ori aceasta situatia inseamna SCLAVIE si nu poate continua in aceast fel, fara miscari sociale majore contra statului care permite existenta acestui cadru de sclavie umana pura.
Ori creditul ar fi trebuit sa aiba un cu totul alt rol in economie - sa fie un mijloc de asistenta sociala din partea statului care sa dea credite cu dobanda zero sau dobanda minima pentru subzistenta omului si credite cu dobanda normala doar pentru cei care vor sa aiba un standard de viata inalt, adica care vor masini de putere mare, iachturi, blanuri.. chestii din astea.
Faptul ca bancile actuale fac o specula desantzata, evreiasca cu subzistenta omului este o forma de terorism bancar la adresa civilizatiei umane.
2.1. Solutii (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Cris în data de 08.05.2020, 15:26)
Sunt țări precum Coreea de Nord, Cuba, Vietnam care primesc cu drag orice azilant din "iadul capitalist". Iar statul ii va oferi tot ce are nevoie. De la fiecare după capacități și fiecaruia după nevoi. Creditul nu te obligă nimeni să il iei. Pentru ce ar trebui sa subventioneze statul adica contribuanilii dobanda cuiva? Pt ca "pe.gratis" nu există nimic în lumea asta.