GRECIA ESTE DOAR UN SIMPTOM AL BOLII CARE MACINĂ "PROIECTUL EUROPEAN" Pentru cine bat clopotele în Europa?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional / 22 iunie 2015

Pentru cine bat clopotele în Europa?

Ameninţările şi acuzaţiile reciproce dintre Grecia şi creditorii săi s-au derulat săptămâna trecută cu o viteză aşa de mare, încât până şi Internetul a rămas în urmă. Apropierea termenului limită pentru rambursarea unei părţi a datoriilor Greciei către FMI a determinat accentuarea panicii la nivelul autorităţilor europene.

Confuzia existentă în rândul populaţiei a determinat inclusiv organizarea unor demonstraţii pentru rămânerea cu orice preţ în zona euro, cu toate că aceasta este condiţionată de noi măsuri de austeritate, care la pun în umbră pe cele din anii trecuţi.

Astfel, premierul Alexis Tsipras a declarat, într-un interviu recent, că "o ieşire a Greciei din zona euro va reprezenta începutul sfârşitului pentru moneda unică", conform unui articol din Kathimerini, după ce a acuzat creditorii europeni că "încearcă subminarea guvernului ales, după cinci ani de jaf".

De cealaltă parte, atacul cel mai puternic a venit din partea BCE şi a băncii centrale de la Atena, în ceea ce poate fi un precedent deosebit de periculos pentru implicarea politică a celor două instituţii.

În cadrul întâlnirii din Luxemburg, Benoit Coeure, membru al conducerii executive a BCE, a precizat în faţa miniştrilor de finanţe din zona euro că "nu ştie dacă băncile din Grecia se vor deschide săptămâna viitoare" (n.a. săptămâna aceasta). Astfel de declaraţii nu fac decât să confirme acuzaţia lansată de Tsipras, cu privire la presiunile pentru schimbarea regimului de la Atena.

Mai mult, semnalul transmis celorlalţi membri ai zonei euro, precum şi ţărilor din UE care nu au adoptat încă moneda unică, este cât se poate de clar: teroarea financiară este un instrument legitim pentru menţinerea cu orice preţ a "coeziunii" europene.

Dincolo de presiunile externe, ameninţări prea puţin voalate au venit şi din partea băncii centrale de la Atena, în cadrul ultimului raport asupra politicii monetare, din 17 iunie 2015.

"Finalizarea unui nou acord cu partenerii noştri este de importanţă capitală pentru a elimina riscurile imediate pentru economie şi a asigura o perspectivă de creştere sustenabilă pentru Grecia", se arată în raport, iar "un eşec în această privinţă ar însemna intrarea pe calea care va conduce, în final, la falimentul Greciei şi la ieşirea ei din zona euro şi, foarte probabil, la ieşirea din UE".

Aceste afirmaţii l-au determinat pe Ambrose Evans-Pritchard să scrie în The Telegraph că "Banca Greciei se joacă cu focul politic", iar "ameninţările cu privire la forţarea ieşirii din UE şi declanşarea unui colaps economic, fără un nou plan de salvare, sunt intimidări rudimentare".

Parlamentarii Syriza consideră că raportul băncii centrale de la Atena nu este decât "o încercare de a răspândi teroare", în condiţiile în care "niciodată nu a mai fost publicat un astfel de raport de "politică monetară' de către o bancă centrală", după cum mai scrie Evans-Pritchard, raport care reprezintă "un atac politic împotriva propriului guvern".

În opinia jurnalistului britanic, "gardienii stabilităţii financiare provoacă deliberat fuga depozitelor bancare şi pun în pericol sistemul european prin zelul eforturilor de îngenunchere a Greciei". Ambrose Evans-Pritchard merge şi mai departe, numind criza datoriilor Greciei "Războiul din Irak al finanţelor", unde "într-un spectacol uluitor, BCE, FMI şi fondul european de bailout şi-au dezlănţuit furia împotriva unui guvern ales care refuză să le facă pe plac".

"Aceste instituţii refuză să-şi asume orice responsabilitate pentru cei cinci ani de greşeli care au condus la impasul actual", mai scrie Evans-Pritchard.

Mai mult ca sigur, celelalte ţări din UE, în special cele mici, privesc această desfăşurare de forţe şi învaţă. Dar oare ce? Lecţia terorii şi supunerii necondiţionate în faţa dictatului unor instituţii care şi-au pierdut sau nu au avut niciodată un caracter democratic? Acesta este "Proiectul European"?

În contextul lipsei progresului negocierilor, singura prioritate a rămas păstrarea aparenţei solvabilităţii sistemului bancar. Ieşirea masivă a depozitelor a determinat accelerarea acordării tranşelor de lichiditate în cadrul programului ELA (Emergency Liquidity Assistance), în condiţiile în care retragerile de numerar de săptămâna trecută au fost estimate la 5 miliarde de euro, conform unui articol din cotidianul Kathimerini, din care 1,7 miliarde de euro au fost retrase doar vineri, 19 iunie 2015.

După o teleconferinţă extraordinară, BCE a aprobat suplimentarea ELA cu 1,8 miliarde de euro, dar există îndoieli că suma va fi suficientă până la finalizarea întâlnirii la nivel înalt a autorităţilor europene de astăzi. Banca Greciei a cerut suplimentarea ELA cu 3 miliarde de euro.

Cu toate acestea, ministrul Alekos Flabouraris a declarat sâmbătă, 20 iunie 2015, că "BCE nu va lăsa băncile din Grecia să se prăbuşească, deoarece s-ar crea un efect de domino şi pentru bănci din alte părţi ale Europei", după cum scrie Reuters.

"Solvabilitatea sistemului bancar din Grecia este dependentă în mod absolut de poziţia BCE", a precizat Stephanie Flanders, de la J.P. Morgan Asset Management, pentru Bloomberg.

Din păcate, şi această declaraţie nu face decât să menţină confuzia dintre lichiditatea şi solvabilitatea unei bănci. Ceea ce fac BCE şi Banca Greciei are ca scop doar menţinerea iluziei solvabilităţii, prin injecţii masive de lichiditate.

În aceste condiţii, FMI şi-a exprimat inflexibilitatea cu privire la rambursarea tranşei de 1,6 miliarde de euro până la sfârşitul lunii, pe fondul unei atitudini diametral opuse în ceea ce priveşte Ucraina, care a primit asigurări că finanţările de la organizaţia internaţională vor continua chiar şi în cazul unei încetări a plăţilor.

Atitudinea FMI a fost luată în considerare de autorităţile de la Atena în elaborarea noului plan de măsuri cerut de creditorii internaţionali. Într-o variantă preliminară obţinută de cotidianul german Der Tagesspiegel, guvernul Tsipras propune, în capitolul C, refinanţarea datoriilor către BCE prin intermediul ESM (European Stability Mechanism) şi includerea obligaţiunilor guvernamentale ale Greciei în cadrul programului de relaxare cantitativă. Datoria către FMI ar urma să fie refinanţată şi restructurată până la sfârşitul anului 2022, de asemenea cu implicarea ESM şi a Comisiei Europene.

Fuga depozitelor populaţiei a readus în discuţie problema instituirii controlului asupra fluxurilor de capital, dar informaţia a fost negată de autorităţile de la Atena. "Depozitele populaţiei sunt garantate şi sistemul bancar este puternic", a declarat purtătorul de cuvât al guvernului, după cum scrie cotidianul german online Deutsche Wirtschafts Nachrichten. Bineînţeles că astfel de intervenţii oficiale nu mai aduc nici măcar zâmbete amare pe faţa cetăţenilor greci, toată lumea fiind prea obosită pentru a mai acuza pe cineva de minciună.

Într-o încercare disperată de a obţine fonduri pentru onorarea scadenţelor din această lună şi a prelungi agonia Greciei, premierul Tsipras s-a întâlnit, din nou, cu preşedintele Vladimir Putin. A obţinut doar un acord referitor la noua magistrală de gaze naturale promovată de Rusia, dar oficialii de la Kremlin au negat posibilitatea unui ajutor financiar.

Este greu de crezut, de asemenea, că declararea datoriei publice drept "ilegală, nelegitimă şi odioasă" de către o comisie parlamentară, conform unui principiu existent în dreptul internaţional, va primi atenţia cuvenită la întâlnirea de astăzi a liderilor europeni. Implicaţiile ar fi mult prea grave pentru toţi cei care au promis cetăţenilor prosperitate, dar au "uitat" că aceasta nu poate fi construită pe baza creşterii nelimitate a datoriilor.

Întâlnirea la nivel înalt de astăzi poate avea ca rezultat decizia politică de susţinere a unui nou haircut pentru datoria suverană a Greciei, după cum a scris în urmă cu o săptămână Deutsche Wirtschafts Nachrichten. Conform unor surse anonime, "Troika pregăteşte reducerea datoriilor Greciei cu 43,2%", pe fondul implicării directe a guvernului SUA în negocieri, din cauza importanţei strategice a Greciei în cadrul NATO şi a zonei euro. DWN mai scrie că ameninţările şi declaraţiile referitoare la consecinţele ieşirii Greciei din zona euro nu reprezintă decât distragerea atenţiei contribuabililor europeni, cărora "haircut-ul li se va vinde ca un succes".

Orice soluţie va fi preferată în locul ieşirii Greciei din zona euro şi a Uniunii Europene, iar principalul motiv a fost ilustrat într-o ştire de la MarketWatch.

Conform datelor de la FMI, din baza de date care însoţeşte raportul periodic World Economic Outlook, creşterea medie anuală a PIB/capita a ţărilor de la periferia zonei euro a fost mult mai mare înainte de aderarea la uniunea monetară (vezi graficul din pagina 1).

Pentru Grecia, creşterea medie anuală a fost de 4% între 1980 şi 1998, ritmul anual reducându-se la aproape jumătate ulterior. Portugalia, Italia şi Spania au înregistrat performanţe şi mai slabe.

Oare ar fi posibil ca ieşirea Greciei din structurile europene, pe fondul unui default suveran, să conducă la apariţia condiţiilor de reluare a ritmurilor anterioare de creştere? Dacă da, atunci toate argumentele care stau la baza Proiectului European se vor evapora.

Acest sfârşit de iunie 2015 ar putea reprezenta, în opinia lui Evans-Pritchard, "momentul în care ordinea liberală atlantică şi-a pierdut autoritatea, iar Proiectul European a încetat să fie o forţă istorică motivantă".

Şi atunci, pentru cine vor bate, de fapt, clopotele dacă Grecia va fi exclusă din "familia" europeană?

Zona euro aşteaptă noi propuneri de reformă de la Atena

Astăzi sunt programate două reuniuni destinate Greciei

Miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) au programat pentru astăzi o reuniune care să preceadă summit-ul de urgenţă ce priveşte soarta Greciei, intenţionând astfel să analizeze noile propuneri de reformă pe care le aşteptă de la Atena înainte ca acestea să fie prezentate tuturor liderilor ţărilor din regiune, conform anunţului făcut vineri de Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup.

Reuniunea Eurogroup, de la Bruxelles, este programată la ora locală 15.00, iar summit-ul zonei euro va avea loc seara, la ora 19.00.

"Este timpul să discutăm urgent despre situaţia din Grecia la cel mai înalt nivel politic", a declarat Donald Tusk, preşedintele UE.

La rândul său, ministrul finlandez de finanţe, Alexander Stubb, a subliniat: "Este foarte important ca reuniunea de luni (n.r. - astăzi) să fie pregătită la cel mai întâi la nivel tehnic, întrucât trebuie să avem nişte propuneri pe masă pentru summit-ul zonei euro".

Ministrul austriac de resort, Hans Jorg Schelling, a insistat că un summit de succes trebuie să aibă propuneri ferme din partea Atenei. "Nu cred ca ar fi constructiv să convoci un summit care să nu fie pregătit", a spus Schelling.

Amintim că summit-ul extraordinar de la Bruxelles a fost programat după un nou eşec al discuţiilor dintre Grecia şi creditori, joia trecută, la Luxemburg.

În lipsa unui acord între Atena şi instituţiile financiare internaţionale, până la sfârşitul lunii iunie, Grecia ar putea ajunge în imposibilitatea să achite o tranşă de 1,5 miliarde de euro către FMI şi ar putea intra în incapacitate de plată.

Atena mai poate primi 7,2 miliarde de euro din acordul de finanţare obţinut în 2010 de la creditorii externi, însă banii nu vor fi deblocaţi până când Grecia nu va accepta să implementeze anumite măsuri de austeritate.

În aceste condiţii, premierul elen a avut o întrevedere, săptămâna trecută, cu oficiali ruşi, care s-au declarat pregătiţi să examineze posibilitatea acordării de asistenţă financiară Greciei.

"Vom sprijini orice decizie care va fi propusă de Grecia şi de către partenerii noştri europeni", a declarat vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici, în cadrul Forumului Economic de la Sankt Petersburg, adăugând: "Prioritare pentru noi sunt proiectele investiţionale şi comerţul cu Grecia. Dacă va fi nevoie de ajutor financiar, noi vom examina această problemă. Prioritatea pentru noi este o Europă stabilă şi o Grecie stabilă. Vom sprijini în orice mod posibil rezolvarea crizei financiare elene".

Vineri, Rusia a semnat un acord preliminar privind construcţia unei secţiuni din Turkish Stream pe teritoriul Greciei, Moscova urmând să acorde un împrumut pentru realizarea acestui proiect.

"Gazprom" intenţionează să livreze gaze naturale Europei prin Turkish Stream, ocolind Ucraina. VEB, a doua mare bancă din Rusia, va finanţa complet acest proiect, estimat la două miliarde de euro, şi va deţine 50% din acţiuni, iar restul va aparţine părţii elene, conform anunţului făcut de ministrul energiei din Grecia, Panagiotis Lafazanis.

"Gazprom" nu va avea acţiuni la secţiunea care traversează Grecia, potrivit ministrului energiei de la Moscova, Alexander Novak.

Capacitatea anuală a acestei secţiuni va fi de 47 miliarde metri cubi pe an. Construcţia sa va fi lansată în 2016 şi se va finaliza în 2019.

(A.V.)

Tsipras: "Grexit-ul ar însemna începutul sfârşitului zonei euro"

O ieşire a Greciei din zona euro (Grexit) va însemna "începutul sfârşitului uniunii monetare", a declarat prim-ministrul grec, Alexis Tsipras, vineri, citat de cotidianul austriac Kurier. Acesta a adăugat: "Celebrul Grexit nu poate fi o opţiune, nici pentru greci, nici pentru Uniunea Europeană. Ar fi un proces ireversibil".

Guvernul elen s-a reunit ieri, la Atena, să-şi definitiveze strategia faţă de creditorii săi - UE şi FMI - în ajunul summitului de Bruxelles.

Mai mulţi responsabili europeni, între care cancelarul german Angela Merkel, au avertizat că reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai zonei euro luni seara la Bruxelles va fi zadarnică fără noi propuneri din partea Greciei în sensul cerut de creditori.

Opinia Cititorului ( 12 )

  1. Domnul Rechea este de un pesimism iremediabil. In fond, admitand existenta unei boli a proiectului european, nu-i clar de ce n-ar putea fi vorba despre o boala a coilariei. Ar putea fi, insa nu si in perceptia dlui Rechea, care vede si aude peste tot numai clopote. In ce-l priveste, insa, pe premierul grec Hahaleras Tsipras, cu totul altfel stau lucrurile.

    1. Calin Rechea a anuntat, ib BURSA, iminenta crizei financiare mondiale, in anul 2006.

      Pe atunci, reactiile multor cititori erau similare cu a ta, cea de acum.

      Este, probabil, o boala a copilariei. 

      Pentru cine bat clopotele, Make? 

      Ce ne facem fetelor?

      Nu mai avem bani...... 

      Clopotele bat pentru civilizatia creditului cu dobinda.

      Grecii au o problema.S-au intins mai mult decat I-a tinut plapuma .Asta nu inseamna ca trebuie brusc, obligati sa se conformeze .Ar trebui ca pana la stingerea datoriei sa fie obligati sa nu-si mai creasca pensile si salarile din domeniul bugetar si statul sa-si reduca sever cheltuielile NuTsipras e vinovat de situatia actuala a Greciei Au fost alti banditi acolo ,care impreuna cu mari camatari precum F.M.I, e.t.c au furat ca si la noi Ce ne trebuia noua imprumutul de20 de miliarde euro , in afara de a plati o dobanda unui camatar care in ultimul timp incepuse sa falimenteze(noroc cu americanii ca au declansat criza) Daca am avut nevoie ce am realizat cu el ?Daca nu mai aveam bani , incat a trebuit sa ne imprumutam ,de unde a avut Ponta bani sa dea tot ce a luat guvernul Basescu-Boc ,inapoi, ba mai mult sa arunce cu bani peste tot(ca sa nu mai enumar) Cam asa s-a furat si la greci.,Totusi, in loc sa-si ajute copiii ei , U.E arunca bani la un permanent cersetor aparut la granitele U.E ,UCRAINA.

      Make, ai pus punctul pe ji, ca de obicei, dar crezi că înțelege mai mut de 2% din populația UE această idee ? După 1/2 de viață prin bănci, sunt de aceeași părere cu dl. Rechea, fără a fi pesimist. Doar realist! Dar nici măcar 0,1% dintre ”finanțiști 221; și acționarii băncilor nu înțeleg asta.

      Intelegerea este precedata de disponibilitate; neintelegerea nu vine din prostie, ci din atasament conservator care face inacceptabila ideea schimbarii sistemului.

      Sistemul se schimba, insa, fie ca acceptam sau nu si in pofida neintelegerii, vom intelege. 

      Clopotele bat si pentru cei cu supraproductie care se bazeaza pe exporturi si , implicit drenare de bani din sudul UE catre nordul " prosper "

    Corul robilor din Nabucco sa se apuce de cantat Internationala:

    Hai la lupta cea mare, 

    Rob (datornic) cu rob (who's next?) să ne unim ... :) 

    1. So pe ne Treichl sa-l imbogatim

    Autorul vede doar conspiratii la nivel inalt, fara insa a aminti de traditia greaca din domeniul evaziunii fiscale. Sau de al 14-lea salariu. Sau de salarii mai mari decat in Germania pentru acelasi post si insiruirea poate continua, pentru a cuprinde majoritatea cheltuielior bugetare.

    De la aceste anomalii ar trebui plecat, anomalii de care au beneficiat multi greci, unii mai mult altii mai putin. 

    Tara de corupti, in care au aparut acesti populisti din Syriza, care se fac ca nu vad grozaviile din finantele tarii lor, dar santajeaza creditorii.  

    De la creditor ice se asteapta, sa tolereze asemenea anomalii pe banii lor dupa o stergere de datorii de 240 de miliarde? 

    Statistica din tabel, compara doua perioade istorice diferite, in care tari cu economii slabe inca mai aveau ce oferi lumii, iar concurenta saracilor disperati din marile economii emergente si estul europei inca nu se facea simtita decat foarte putin. Ce au facut aceste economii occidentale slabe pentru a se intari in fata concurentei? Au acordat al 14-lea salariu? Au marit beneficiile sociale si pensile? Au pastrat varsta de pensionare, in conditiile in care speranta de viata a crescut cu vreo 20 de ani in ultimii 50 de ani? 

    Ipocritii din Syriza se ocupa doar de santaj, in loc sa-si puna in ordine tara. Pe coruptii greci nu-I ia nimeni la intrebari? 

    De ce nu amintiti aceste lucruri in articol si incercati sa ne vindeti conspiratii ieftine? 

    Putem vorbi de conspiratii in cazul acordurilor de liber schimb dintre UE si SUA in care se ascund detaliile inclusiv decidentilor, iar grupurile de lobby ale corporatiilor dicteaza.  

    Vom ajunge si noi ca grecii daca vom risipi fondurile publice aiurea, din vina noastra nu din a conspiratiilor mondiale, care doar profita de fraieri.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

19 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9769
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7110
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9529
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.1947

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb