Greenpeace: Exploatarea din pădurea Bratocea este realizată ilegal

Greenpeace România reiterează afirmaţia că acţiunea sa nu vizează o instituţie anume, ci este orientată către protejarea pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, ultimele păduri de acest tip rămase în zona temperată a Europei, conform unui comunicat de presă trimis Redacţiei de către organizaţie.

Vizând reacţia RNP Romsilva, Greenpeace nu contestă existenţa actelor şi avizelor necesare pentru exploatare potrivit legii, fiindcă organizaţia spune că nu are acces la majoritatea, ci semnalează că situaţia scriptică nu corespunde cu realitatea din teren. În urma procesului intern al RNP Romsilva de evaluare a zonelor incluse în studiul Pin-Matra potrivit OM 3397 / 2012, aprecierea respectării criteriilor şi indicatorilor se face la nivel de trup de pădure şi nu la nivel de unitate amenajistică. Criteriul de naturalitate (lipsa intervenţiilor silviculturale în ultimii 30 de ani, indicatorul 1.4.) trebuie aplicat trupului de pădure potenţial şi nu unităţii amenajistice (parcelei), mai ales în contextul în care harta parcelară poate să fie ulterior reconfigurată.

În cazul pădurii Bratocea, intervenţiile au avut loc periferic şi bine localizat, astfel că marea parte a celor 20 de hectare ale unităţii amenajistice corespund criteriilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine, iar împreună cu unităţi amenajistice adiacente se poate forma un trup de pădure compact, de minimum 30 de hectare. Suplimentar acestui aspect, exploatarea din pădurea Bratocea este realizată ilegal şi pentru că sunt încălcate dispoziţiile art. 13 lit. u) şi v) din Ordinul 1540/2011, aspect pe care organizaţia l-a adus la cunoştinţa autorităţilor competente, în vederea aplicării sancţiunilor corespunzătoare, potrivit articolului 32 din ordinul menţionat.

Răspunsurile Greenpeace România, în ordinea revendicărilor organizaţiei şi a reacţiei Ministerului Apelor şi Pădurilor la acestea, sunt prezentate în continuare.

MAP: Referitor la subiectul acţiunii de protest, ministrul Apelor şi Pădurilor, Doina Pană a solicitat Gărzii Forestiere Ploieşti o informare asupra situaţiei de fapt, iar conform răspunsului primit, suprafaţa în cauză nu îndeplinea criteriile tehnice şi legale pentru a putea să fie considerată pădure virgină sau pădure cvasivirgină.

GPRO: Ştim că există aviz de la Garda Forestieră Ploieşti, dar ceea ce noi cerem este să se (re)evalueze suprafaţa pădurii, deoarece intervenţiile silviculturale au fost restrânse şi cantonate în zona accesibilă, astfel că unitatea amenajistică nu a fost afectată pe întreaga suprafaţă de 20 hectare. Trebuie să se ţină cont şi de unităţile amenajistice adiacente pentru formarea unui trup compact de pădure care să fie ulterior inclusă în Catalog. Orice altă modalitate de evaluare contravine dispoziţiilor cuprinse în Ordinul 3397/2012, art. 26 din Legea 46/2008, cât şi scopului final avut în vedere prin actele normative: conservarea efectivă a pădurilor virgine şi cvasi-virgine.

MAP: Ministerul Apelor şi Pădurilor este în plin proces de identificare a suprafeţelor forestiere care corespund din punct de vedere al normelor tehnice, pentru includerea lor în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. Punerea sub protecţie şi conservarea pădurilor virgine şi cvasivirgine din România reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apelor şi Pădurilor. Odată incluse în Catalog, suprafeţele de pădure beneficiază de protecţie maximă. Până în prezent, au fost incluse în Catalog aproximativ 18.300 de hectare de pădure. Precizăm că orice entitate (instituţie publică, instituţie de învăţământ, organizaţie neguvernamentală etc.) poate contribui la procesul de identificare a pădurilor virgine, prin realizarea de studii care să ateste îndeplinirea criteriilor şi indicatorilor. În vederea intensificării acestui proces, Ministerul Apelor şi Pădurilor va accesa, prin încheierea unui contract de finanţare cu Administraţia Fondului pentru Mediu, sumele de care poate dispune potrivit Hotărârii Guvernului 517/2017, publicată în M.O. pe 26 iulie 2017, pentru a demara procedura de achiziţie a serviciilor de elaborare a studiului ce va avea ca finalitate identificarea şi includerea pădurilor virgine şi cvasivirgine din România în Catalogul naţional.

GPRO: Ne bucurăm şi aşteptăm ca elaborarea caietului de sarcini să se facă transparent şi prin consultare publică. Suntem interesaţi de un calendar al acţiunilor, mai ales în contextul în care, din neglijenţă sau dezinteres, riscăm să pierdem în continuare cu privire la care există obligaţia includerii în Catalog.

MAP: Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România este publicat pe site-ul Ministerului Apelor şi Pădurilor. http://apepaduri.gov.ro/paduri/

GPRO: Apreciem că a fost publicat Catalogul, chiar dacă foarte recent şi fără ca MAP să fi răspuns solicitării noastre în acest sens. Considerăm că pentru transparenţă ar trebui ca acesta să conţină hărţile trupurilor de pădure şi nu doar puncte GPS (multe dintre ele incorecte) şi considerăm că trebuie publicată evidenţa studiilor depuse la Minister pentru avizarea în cadrul Comisiei tehnice de avizare în silvicultură.

MAP: După cum reprezentanţii Greenpeace au fost informaţi în repetate rânduri, reamintim că toate suprafeţele de fond forestier sunt protejate de legislaţia în vigoare (OM 3397/2012), orice exploatare forestieră fiind interzisă în aceste păduri fără avizul Gărzii Forestiere pe raza căreia se află. Avizul este necesar deoarece unele suprafeţe de fond forestier indicate anii trecuţi ca posibile păduri virgine sau cvasivirgine nu respectă criteriile şi indicatorii pentru a fi declarate în aceste categorii.

GPRO: Ne-am luptat pentru ca suprafeţele inventariate în proiectul Pin-Matra şi altele care ar putea corespunde criteriilor şi indicatorilor din OM 3397/2012 să facă obiectul unor reglementări stricte, care să prevină degradarea lor. Considerăm însă că moratoriul trebuie impus prin emiterea avizului de către Garda Forestiera doar după verificarea în teren, similar aceleia care se face pentru fiecare pădure propusă pentru includerea în Catalog prin studii de identificare. Altfel, se permite ca, din neglijenţă, dezinteres sau prin date scriptice eronate, să se emită avize pozitive pentru păduri care corespund criteriilor şi indicatorilor OM 3397/2012, ca în cazul pădurii Bratocea.

MAP: Reprezentanţii Greenpeace ştiu foarte bine că pădurile de fag (făgetele) introduse în patrimoniul UNESCO reprezintă suprafeţe de pădure care nu au legătură cu cele virgine şi cvasivirgine, ele fiind protejate din alte considerente şi nu îndeplinesc criteriile de includere în Catalogul naţional, conform legislaţiei în vigoare. Precizăm că toate aceste suprafeţe de pădure beneficiază deja de protecţie, ele situându-se pe suprafaţa parcurilor naţionale sau a altor arii naturale protejate.

GPRO: Însuşi numele sitului de patrimoniu (adică obiectul protecţiei): "Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany" (Păduri primare de fag din Carpaţi şi păduri seculare de fag din Germania) arată că avem de-a face cu păduri virgine de fag. Se urmăreşte protejarea acestor ecosisteme intacte emblematice pentru Europa, criteriul principal fiind caracterul virgin / primar.

Greenpeace România doreşte să afle de la MAP care dispoziţii legale sau aspecte tehnice împiedică includerea suprafeţelor în Catalog. În documentul de prezentare a Catalogului, care nu se găseşte momentan pe web-site-ul oficial al MAP, autoritatea responsabilă anunţă că în a doua fază de completare a Catalogului sunt considerate "păduri incluse în siturile nominalizate de România pentru a fi înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO". Greenpeace considerăm că Ministerul Apelor şi Pădurilor are obligaţia includerii pădurilor în Catalog şi că existenţa unui document ce protejează pădurilor de fag nu este în măsură să creeze o derogare de la obligaţia MAP.