Greenpeace expune distrugerea masivă a pădurilor din Carpaţi

Imaginile satelitare analizate de Greenpeace şi verificările din teren ale activiştilor de mediu arată că pădurile din Carpaţi dispar într-un ritm alarmant, conform unui comunicat remis redacţiei. În medie, în fiecare oră, pierdem o suprafaţă echivalentă cu cinci terenuri de fotbal în urma extracţiei de lemn. Exploatări forestiere agresive au loc şi în parcuri naţionale, rezervaţii naturale sau situri Natura 2000, precum şi în multe alte păduri seculare neprotejate, potrivit ultimului raport Greenpeace CEE.

Potrivit sursei citate, raportul "Pădurile din Carpaţi: Patrimoniul natural în pericol" vine în întâmpinarea Summitului ONU pentru Biodiversitate COP15, unde reprezentanţi ai naţiunilor lumii trebuie să adopte un nou pact ambiţios pentru combaterea pierderii globale a vieţii sălbatice [2]. În ciuda retoricii zeloase privind protecţia biodiversităţii, UE nu şi-a atins obiectivele stabilite în cadrul Convenţiei pentru Biodiversitate (CBD) din 2010 şi, pe traiectoria actuală [3], nu-şi va atinge nici obiectivele pentru protejarea biodiversităţii pentru 2030.

Un exemplu grav este protecţia defectuoasă a munţilor Carpaţi, cel mai preţios sanctuar de biodiversitate din Europa Centrală şi de Est. Întinzându-se pe 1500 de kilometri care traversează opt ţări, lanţul carpatic depăşeşte Alpii în anvergură şi hrăneşte ecosisteme unice în lume. Carpaţii încă mai găzduiesc cea mai mare acoperire de păduri virgine şi seculare din Europa, în afara Scandinaviei şi a taigalei ruseşti.

Raportul arată că în Carpaţi au loc exploatări forestiere agresive în păduri aflate sub diferite grade de protecţie europeană şi naţională. În ultimele două decenii, peste 7350 km2 din suprafaţa pădurilor din Carpaţi au dispărut în urma exploatării industriale a lemnului. Această arie este de două ori mai mare decât cea a Parisului, Berlinui, Romei, Vienei, Budapestei, a Bruxelles-ului şi a Bucureştiului la un loc. Pădurile rămase în Carpaţi stochează cantităţi masive de carbon, reţin apa, oferă adăpost şi protecţie împotriva inundaţiilor, secetei şi a altor fenomene meteorologice extreme, care afectează în special comunităţile locale, dar care au efecte negative pentru clima întregii Europe, subliniază sursa citată.

Calculele Greenpeace demonstrează că doar 3% din pădurile întregului Lanţ Carpatic sunt strict protejate împotriva exploatărilor forestiere şi a construcţiei de noi drumuri. Pentru a reuşi într-adevăr să protejăm biodiversitatea, precum şi comunităţile locale, este necesar un plan transnaţional de protecţie a Carpaţilor, finanţat de UE, care să pună în aplicare obiectivele europene de protecţie a biodiversităţii prin protejarea a minim 10% din pământuri şi ape.

Noile tehnologii de extracţie a lemnului au alterat puternic pădurile din Carpaţi, în ciuda topografiei lor dificile şi a terenului greu accesibil pentru exploatare. Chiar în acest moment, noi drumuri forestiere sunt construite într-un ritm alarmant pentru a scoate lemnul din zone neatinse de secole, care până acum nu ar fi fost accesibile. Se deschid răni în inima pădurii. În ritmul actual, până în 2050, circa 20% dintre pădurile care acopereau Carpaţii în anii 2000 vor fi dispărut sub ochii noştri.

"Natura nu ştie să distingă între tăieri legale şi ilegale - şi nici nu trebuie s-o facă, pentru că de cele mai multe ori rezultatul e acelaşi: distrugerea biodiversităţii. Dispar păduri cât 5 terenuri de fotbal pe oră în Carpaţi, în timp ce autorităţile europene ignoră realitatea şi îşi găsesc confortul moral în elaborarea de strategii fictive pentru conservarea mediului natural. Trebuie să renunţăm la ipocrizia cu care tratăm criza globală a naturii şi să confruntăm problemele urgente şi provocările majore din propria curte: ecosistemele unice din Carpaţi sunt pe cale de dispariţie!", spune Ciprian Găluşcă (Greenpeace România), unul dintre autorii raportului.

"Greenpeace face apel la Comisia Europeană şi la autorităţile naţionale să elaboreze de urgenţă un plan de acţiune transnaţional şi să asigure o finanţare adecvată din partea UE pentru punerea sa în aplicare. Este necesară interzicerea imediată a exploatării iresponsabile a pădurilor din Carpaţi, împreună cu un moratoriu de 10 ani asupra noilor drumuri forestiere, pentru a oferi timpul necesar punerii în aplicare a planului de acţiune", preciează sursa citată.

"Natura nu cunoaşte frontiere, aşa că trebuie să creăm o reţea transnaţională de arii de non-intervenţie pentru a proteja Carpaţii", afirmă dr. Nuria Selva de la Academia Poloneză de Ştiinţe, se menţionează în comunicat.