GUVERNATORUL BNR MUGUR ISĂRESCU: "ROBOR a fost şi 4-5% şi nu a murit nimeni în Ţara Românească"

ROBOR a fost şi 4% şi nu a murit nimeni în Ţara Românească, a spus, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, în contextul în care indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care este calculată dobânda la cele mai multe credite în lei, a ajuns la 3,34%, continuând să crească accelerat.

Răspunzând unei întrebări, Isărescu a precizat, citat de Agerpres, că nu este confortabil cu avalanşa de ştiri despre evoluţia ROBOR: "Eu nu sunt confortabil cu această, aşa să zic, avalanşă de ştiri - că a venit Apocalipsa cu ROBOR-ul la 3,20%. A fost 4%-5% şi nu a murit nimeni în Ţara Româneas­că. Au fost şi valori mai înalte. Să creaţi un nou bau-bau, nu neapărat dumneavoastră, un nou bau-bau, de la curs acum am ajuns la ROBOR, cred că este o uşoară exagerare şi, să spun aşa, invit la calm. Mai multă atenţie când tot promovaţi ideea că s-a ajuns la... Ce record este dacă acum patru ani a fost mult mai mare? A atins recordul ultimilor trei ani şi 12 zile şi 5 luni. Deci nu e vorba dacă eu sunt confortabil. Este un nivel care este oricum la jumătatea ratei inflaţiei pe care o avem în prezent. Deci sub nicio formă nu se poate spune că este o exagerare. Exagerare apare la această mediatizare excesivă. Mesajul nostru este că lumea a ieşit cu întârziere în Europa, în Zona Euro, din perioada dobânzilor foarte scăzute şi România nu poate să fie izolată de ceea ce se întâmplă în lume".

În timp ce analiştii economici consideră că acest trend de majorare a ROBOR va continua atâta vreme cât inflaţia va creşte, ratele bancare aferente creditelor în lei explodează, cei mai afectaţi fiind beneficiarii programului Prima Casă.

• Sergiu Oprescu: "Dobânzile la lei vor avea o volatilitate mai mare în perioada următoare"

Dobânzile la lei vor avea o volatilitate mai mare în perioada următoare, a subliniat, ieri, într-o conferinţă de specialitate, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi CEO Alpha Bank. Domnia sa a menţionat: "Trebuie să ne uităm la istoric, la cât de mult a variat această dobândă de bază. Să nu uităm că acum câţiva ani de zile era peste 4%. În 2012, aceasta era 6%, aproape 7%. Atunci aveam în sistem 49 de miliarde de euro de credit neguvernamental. Erau 55% credite indexate la euro, iar astăzi avem vreo 63 - 64% credite indexate în lei. Există credite originate în 2016 când dobânda de bază a fost în jurul lui 1%, dar aduceţi-vă la fel de bine aminte că noi, la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor, am venit chiar la sfârşitul acelui an, şi am spus că trebuie să fim foarte atenţi cum construim portofolii de credite la dobânzi de minim istoric. Când vorbeşti de un minim istoric înseamnă că mâine s-ar putea să te desprinzi de acel minim şi nu te poţi duce către un nou minim, ci către o evoluţie de creştere. Era un mesaj pe care noi îl dădeam cu responsabilitate şi pentru clienţi, şi pentru sistemul bancar. (...) Dobânzile la lei vor ajunge undeva, dar răspunsul corect este de volatilitate, şi vorbesc despre variaţie. Mă aştept ca volatilitatea să fie mai mare, şi când spun asta mă refer la formula matematică axată pe un anumit interval de timp pentru o variaţie a unei serii de date faţă de variaţia celeilalte serii de date care este dobânda de bază la euro. Cursul a fost întotdeauna o ancoră în aşteptările inflaţioniste. În clipa de faţă, voi evita cu lipsă de graţie să dau cifre. Dacă suntem într-un moment în care lumea aşteaptă şi sesizează că există o creştere a inflaţiei, dacă această creştere este deja temperată, atunci nu ne aşteptăm la modificări semnificative ale culoarului în care evoluează în momentul de faţă cursul valutar".

În viziunea reprezentantului ARB, creditarea cu dobândă fixă din sistemul bancar din România se situează, la ora actuală, la circa 27%.

Sergiu Oprescu a mai spus: "Sistemul bancar, încet-încet, a început să crediteze în dobândă fixă, cam 26-27% din totalul originării de credit la ora actuală, la un an şi jumătate distanţă de momentul în care totalul creditelor acordate în dobândă fixă era de vreo 10%. Deci, aproape ne-am triplat produsul de dobândă fixă, faţă de perioada respectivă. Bineînţeles că ne-am dori mai mult, dar pentru asta trebuie să pui toate mecanismele în piaţă, adică trebuie să ai un randament pe titlurile de stat. Trebuie să putem să construim acele produse pe baza cărora să putem să cotăm o dobândă fixă. Pentru asta trebuie să punem cărămizile construcţiei instituţionale şi a construcţiei de piaţă în România. Tot ceea ce s-a construit ca şi credit în Europa Occidentală, în Zona Euro, ca şi credit de consum sau credit ipotecar, s-a construit pe dobânzi de minim istoric. S-ar putea să avem exact aceeaşi evoluţie de creştere a dobânzii de bază şi la euro. Dar vom avea o evoluţie de creştere şi a dobânzii de bază şi la euro. Acelaşi impact îl va avea asupra întregii comunităţi de consumatori la nivel european".

Acesta a adăugat că, într-o formă sau alta, gradul de îndatorare al consumatorului creşte, "adică vei rambursa mai mult din venitul tău lunar în momentul când se materializează un risc de variaţie a ratei dobânzii sau a cursului".

Şeful ARB a continuat: "În mod normal, trebuie să-ţi faci o evaluare şi totul ţine de gradul de îndatorare. Dacă laşi să-ţi ajungă apa până la nas, orice variaţie a nivelului apei îţi poate crea probleme. Nici banca, nici nimeni altcineva nu este atotcunoscător cu privire la evoluţia pieţelor în viitor. Nu există cititori în viitor... Noi facem aceste analize post factum şi spunem că dacă am fi ştiut... Realitatea pe fond este că nimeni nu ştie cum o să arate viitorul. La Legea dării în plată impactul este deja luat în calcul şi asumat. În afară de asta, vorbim despre alte trei iniţiative care sunt la ora actuală, şi anume: limitarea nivelului de dobândă, limitarea sumei pe care o poate obţine un cumpărător de creanţe neperformante şi titlul executoriu pentru contractele de credit. Impactul legislaţiei care limitează nivelul dobânzii va fi în primul rând pe numărul de clienţi care se mai califică. Deci, vorbim despre o restrângere a universului clienţilor care se califică. Se pleacă de la o premisă, din punctul meu de vedere uşor forţată, şi anume că, dacă limităm dobânzile, toată lumea care lua credite ieri o să aibă acces la acelaşi credit, dar la dobânzi mai mici. Această afirmaţie nu este corectă. Nu toată lumea care avea acces la credit ieri va avea acces la credit la o dobândă mai mică mâine, pentru că nu se mai califică din perspectiva riscului".

ROBOR la şase luni a crescut, ieri, până la 3,39%, cel la nouă luni a ajuns la 3,40%, în timp ce acest indice la 12 luni s-a cifrat la 3,42%.