Executivul a aprobat, ieri, pachetul de legi privind proprietăţile şi reforma în justiţie, anunţînd oficial că este gata să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului pentru eficienţa acestor acte normative. Prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu a subliniat importanţa reformei în justiţie, în condiţiile în care, după raportul de monitorizare din această toamnă, ar putea fi activată clauza de salvgardare (care presupune amînarea cu un an a aderării la UE). Astfel, premierul a cerut ca noile reglementări în domeniu să nu facă favoruri pentru nimeni, întrucît nici un stat de drept nu poate funcţiona la adevărata sa valoare dacă este stigmatizat cu simbolul corupţiei. Totodată, şeful Executivului a ţinut să o felicite pe Monica Macovei, ministrul justiţiei, pentru pachetul de legi iniţiate de ministerul de resort, care, în opinia premierului, permite optimizarea eficienţei în justiţie.
La rîndul său, Monica Macovei a precizat că una din principalele modificări în justiţie o reprezintă modul în care sînt aleşi conducătorii parchetelor şi cei ai instanţelor judecătoreşti. Aceste posturi vor fi scoase la concurs în cel mult 80 de zile, urmînd ca actualii lideri ai instanţelor şi parchetelor să rămînă în funcţie pînă la ocuparea postului de către noul lider.
De asemenea, ministrul jus-tiţiei a afirmat că au fost reduse limitele în ceea ce priveşte vechimea în domeniu a candidaţilor pentru aceste funcţii, astfel încît tinerii să fie încurajaţi să se înscrie la examenele pentru ocuparea funcţiei de şef al unei instanţe sau al unui parchet. "Procurorilor li se va acorda independenţă, întrucît, pînă acum, ei erau presaţi de tot felul de elemente, li se luau dosarele şi nu erau lăsaţi să îşi facă treaba", a declarat Monica Macovei, adăugînd: "Am interzis orice colaborare a membrilor aparatului justiţiar cu serviciile secrete". Conform noilor legi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este un organ permanent, iar reprezentanţii acestuia pot fi revocaţi de plenul CSM sau de Adunările Generale care au susţinut respectivii candidaţi. Totodată, procurorii generali pot fi demişi din funcţie de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului şi cu avizul CSM. Monica Macovei a subliniat că aceste prerogative nu urmăresc subordonarea politică a justiţiei.
În ceea ce priveşte legea retrocedării proprietăţilor, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, a reiterat faptul că autorităţile urmăresc retrocedarea în natură a proprietăţilor, iar în cazul în care acest lucru este imposibil, vor fi acordate despăgubiri "juste şi echitabile".
"Despăgubirile se vor acorda sub formă de pachete de acţiuni la Fondul Proprietatea, fond special creat de stat, care cuprinde societăţi extrem de valoroase şi rentabile, aparţinînd statului", a spus domnia sa, menţionînd: "Aceste pachete de acţiuni vor putea fi valorificate începînd cu primăvara anului următor". Bogdan Olteanu a adăugat că evaluarea proprietăţilor care nu vor putea fi retrocedate în natură se va face de către organe abilitate, conform standardelor europene.
Ministrul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Flaviu Lazin, a anunţat că din acelaşi pachet de legi privind proprietatea face parte şi introducerea rentei viagere, care permite populaţiei în vîrstă să primescă 100 de euro pe an pentru un hectar de teren, în schimbul vîn-zării, sau 50 de euro pentru un hectar timp de un an, dacă cedează terenul spre exploatare. Flaviu Razin a precizat, de asemenea, că, începînd cu data de 1 ianuarie 2006, impozitul pentru un hectar de teren se va majora pănâ la 10 euro pe an.
În urma acestor decizii ale Guvernului, Birourile Permanente reunite ale celor două Camere parlamentare vor stabili data la care primul ministru va prezenta, în faţa Parlamentului reunit, legea ce face obiectul asumării răspunderii. Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii nu va fi depusă nici o moţiune de cenzură, legea este automat adoptată. În cazul în care este evocată moţiunea de cenzură, Birourile Permanente reunite vor stabili, din nou, o dată la care cele două Camere, de asemenea reunite, vor dezbate moţiunea. Dacă moţiunea de cenzură este aprobată, Guvernul va fi dizolvat.