Guvernul a publicat priorităţile strategice şi planurile de acţiuni sectoriale pentru 2016

Actualizare 21:10 Priorităţile MApN: Achiziţionarea de echipamente militare, locuinţele şi pensiile pentru militari

Achiziţionarea de echipamente militare, locuinţe pentru militari, asigurarea drepturilor pentru pensionari, îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de partenerii strategici şi consolidarea cadrului anticorupţie la nivelul armatei sunt priorităţile Ministerului Apărării Naţionale pentru acest an, potrivit planului de acţiuni sectoriale al Guvernului.

Astfel, MApN menţionează ca prioritate strategică pentru 2016 constituirea de structuri multinaţionale pe teritoriul României (ian/2016-Oct/2016, care implică adaptarea structurii de comandă şi control corespunzător structurii de forţe şi îndeplinirea angajamentelor asumate cu organizaţiile internaţionale şi cu partenerii strategi.

Pe lista priorităţilor mai figurează continuarea programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă, creşterea nivelului de instruire şi de interoperabilitate a forţelor Armatei României, iniţierea consultărilor inter-instituţionale în vederea planificării multianuale a participării la misiuni în afara teritoriului naţional, în cadrul conceptului de Securitate Naţională Extinsă şi sprijinirea autorităţilor publice naţionale în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Potrivit sursei citate, ministerul Apărării îşi propune, în 2016, şi revitalizarea unor sisteme de echipamente şi tehnică militară existente, concomitent cu achiziţionarea de echipamente/ tehnică pentru înzestrarea structurii de forţe şi consolidarea capacităţii operaţionale a forţelor din serviciul de luptă permanent, de descurajare şi reacţie imediată.

Un obiectiv al ministerului este "creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României" prin elaborarea de proiecte de locuinţe pentru militari şi baze militare, consolidarea sistemului general de transparenţă, integritate şi a cadrului anticorupţie la nivelul MApN, asigurarea drepturilor pentru pensionarii militari, precum şi a altor drepturi şi înlesniri pentru personalul MApN, dezvoltarea capabilităţilor medicale operaţionale şi consolidarea sistemului medical al MApN, educaţie militară optimizată şi revigorarea atractivităţii profesiei militare.

În ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor asumate cu organizaţiile internaţionale şi cu partenerii strategici, ministerul are în vedere participarea cu forţe la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, îndeplinirea angajamentelor asumate prin Ţintele de Capabilităţi, implementarea rezultatelor Summit-ului NATO de la Varşovia (iulie 2016-oct 2016), participarea la iniţiativele multinaţionale de dezvoltare a capabilităţilor de apărare în cadrul NATO şi UE, îndeplinirea angajamentelor asumate prin Acordul dintre Statele Unite ale Americii şi România privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României (DCA) şi Acordul între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite (BMDA).

De asemenea, se doreşte continuarea derulării proiectelor de modernizare a infrastructurii de apărare pe teritoriul naţional în cadrul Iniţiativei de Asigurare Europeană (European Reasurance Initiative - ERI) şi în cadrul Setului de Activităţi Europene (European Activities Set - EAS), continuarea colaborării în domeniul dotării prin achiziţia unor echipamente declarate EDA (Excess Defense Articles) de către SUA, îndeplinirea obligaţiilor naţionale pentru declararea capacităţii operaţionale complete a sistemului antirachetă al SUA din Baza 99 Deveselu. 3.000 mii lei, creşterea nivelului de instruire şi interoperabilitate a forţelor Armatei României, Participarea la Iniţiativa de Asigurare Europeană (European Reassurance Initiative - ERI), Participarea la Setul de Activităţi Europene (European Activities Set - EAS.

Potrivit documentului publicat pe site-ul Guvernului, achiziţionarea de echipamente va presupune iniţierea programului de modernizare a fregatelor T22, etapa a II-a (martie/2016 Sep/2016), continuarea şi dezvoltarea programului Avion multirol (achiziţionarea aeronavelor F-16, iniţierea achiziţiei echipamentelor pentru structurile de supraveghere, cercetare şi recunoaştere, iniţierea achiziţiei echipamentelor pentru Sistemul de comunicaţii şi informatic al Forţelor Armate ale României, alte achiziţii pentru asigurarea capacităţii de luptă.

MApN mai doreşte revitalizarea unor sisteme de echipamente şi tehnică militară existente prin continuarea programului de reparaţii capitale aeronave (IAR 330, MiG 21, IAR 99, IAK- 52, IAR 316 B) , finalizarea procesului de revitalizare sistem HAWK--PiP-III-R, maşina de luptă a infanteriei MLI 84M.

(S.A.)

-----------

Actualizare 20:46 Dezvoltarea asistenţei medicale în pediatrie şi pentru marii arşi, priorităţi MS

Dezvoltarea asistenţei medicale în pediatrie şi pentru nou-născuţi, a asistenţei medicale pentru marii arşi şi alte patologii majore, îmbunătăţirea tratamentului în oncologie şi pentru boli rare, creşterea calităţii serviciilor de îngrijiri şi urgenţe în perioada critică şi post-critică, dar şi dezvoltarea medicinei preventive şi educaţiei medicale a populaţiei sunt principalele obiective strategice globale ale Ministerului Sănătăţii în acest an.

Potrivit documentului publicat vineri pe site-ul Guvernului, ca procese interne, Ministerul Sănătăţii şi-a propus pentru anul acesta îmbunătăţirea tratamentului unor afecţiuni oncologice şi hepatitei, prevenirea infecţiilor nosocomiale, dezvoltarea programelor naţionale de sănătate publică.

În ceea ce priveşte resursele umane, MS are ca obiective reorganizarea funcţională a instituţiei şi a unităţilor subordonate, dar şi reorganizarea rezidenţiatului.

Asigurarea resurselor financiare pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale Ministerului Sănătăţii, dar şi îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniu se numără printre priorităţi.

Guvernul a dat publicităţii, vineri, priorităţile strategice şi planurile de acţiuni sectoriale pentru fiecare minister în 2016.

(A.L.)

---------------

Actualizare 20:32 MFE îşi propune, în 2016, transparenţă totală în gestionarea proiectelor europene

Ministerul Fondurilor Europene îşi propune ca priorităţi, pentru 2016, îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante pentru atragerea fondurilor în exerciţiul 2014-2020 şi "transparenţă totală" în implementarea programelor şi proiectelor europene, potrivit planului de acţiuni sectoriale al Guvernului.

Ministerul Fondurilor Europene are ca prioritate strategică îndeplinire condiţionalităţilor ex-ante pentru atragerea fondurilor europene în exerciţiul 2014 - 2020, cu termen de finalizare în octombrie, transparenţă totală a implementării programelor şi proiectelor europene prin publicarea pe site-ul ministerului a informaţiilor relevante despre gestionarea FESI 2014 - 2020 (Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii) şi prin crearea unui cadru prin care MFE să aibă un rol activ în punerea programelor în practică, cu termen de finalizare octombrie.

Potrivit documentului, pe lista de priorităţi ale MFE mai figurează sprijinirea beneficiarilor prin simplificarea procedurilor de implementare, standardizarea documentelor şi întâlniri între reprezentanţi ai ministerului şi structuri regionale ale proiectelor finanţate, cu termen de finalizare în octombrie.

De asemenea, ministerul vizează accelerarea implementării programelor FESI 2014 - 2020 prin finalizarea acreditării pentru autorităţile implicate în gestionarea FESI, cu termen de finalizare iunie, lansarea apelurilor de proiecte şi contracararea proiectelor aprobate conform calendarului până în octombrie şi revizuirea cadrului normativ şi procedural privind proiectele de infrastructură mare, până în aprilie.

Finalizarea Sistemului Electronic de Gestionare a Programelor şi Proiectelor Europene până în aprilie şi finalizarea tuturor funcţionalităţilor sistemului până în octombrie se regăseşte pe lista priorităţilor stabilite de minister.

(S.A.)

----------

Actualizare 20:25 Reorganizarea companiilor din subordine prin consolidarea guvernanţei corporative, una dintre priorităţile Ministerului Transporturilor

Reorganizarea companiilor din subordine prin reformă instituţională şi consolidarea sistemului de guvernanţă corporativă se numără printre priorităţile strategice ale Ministerului Transporturilor, alături de dezvoltarea infrastructurii de transport vizată de obiectivele strategice ale României de pe reţeaua transeuropeană TEN-T centrală, potrivit unui document publicat pe site-ul Executivului.

Astfel, Ministerul Transporturilor îşi mai propune, printre altele, îmbunătăţirea capacităţii de coordonare, planificare strategică şi gestionare a activităţii curente aferente sectorului de transport, identificarea activităţilor care generează pierderi în companiile din subordinea şi coordonarea sa, creşterea calităţii serviciilor pentru transportul feroviar de călători, îmbunătăţirea mobilităţii populaţiei în circulaţia cu metroul, dar şi creşterea numărului de zile de navigaţie pe Dunăre.

În ceea ce priveşte reorganizarea companiilor din subordine, în perioada ianuarie - martie 2016, MT vrea să elaboreze planurile de reorganizare instituţională în vederea îmbunătăţirii capacităţii de implementare a proiectelor de infrastructură rutieră - autostrăzi şi drumuri expres (CNADNR), de infrastructură feroviară (CFR Infrastructură), de infrastructură de metrou (Metrorex) şi de infrastructură navală (APMC - Port Constanţa). Începerea implementării acestor planuri de reorganizare este prevăzută pentru luna aprilie 2016.

La capitolul infrastructură, documentul notează ca prioritare o serie de proiecte, printre care se numără demararea implementării proiectelor autostrăzilor Sibiu - Piteşti (lungime 116 kilometri, cu o valoare totală multianuală de 2,075 miliarde de euro) şi Suplacu de Barcău - Borş (lungime 74 km, valoare totală multianuală 92 milioane de euro), elaborarea DTE pentru proiectele Braşov - Comarnic (lungime 58 km cu o valoare totală multianuală de 1,237 miliarde de euro) şi autostrada Nădăşelu - Suplacu de Barcău (lungime 93 km, valoare totală multianuală 115 milioane de euro), continuarea lucrărilor pentru proiectul de cale ferată (CF) Sighişoara - Simeria (lungime 167 km cu o valoare totală multianuală de 419 milioane de euro), demararea implementării proiectelor de modernizare a liniilor de cale ferată Radna - Gurasada - Simeria (lungime 142 km, valoarea totală multianuală de 897 milioane de euro), Braşov - Sighişoara (lungime 128 km cu o valoare totală multianuală de 887 milioane de euro).

De asemenea, sunt prevăzute continuarea implementării proiectelor de autostradă cu lucrări de execuţie în curs: Timişoara - Lugoj (lotul 2 - lungime 25,6 km, cu o valoare totală multianuală 116,65 milioane de euro), Lugoj - Deva (loturile 2, 3, 4 - lungime 71,8 km, cu o valoare totală multianuală 430 milioane de euro), Sebeş - Turda (loturile 1, 2, 3,4 - lungime 70,27 km, cu o valoare totală multianuală de 546,03 milioane de euro), Câmpia Turzii - Ogra - Tg. Mureş (lungime 2,12 km, cu o valoare totală multianuală de 346,44 milioane de euro), dar şi demararea procedurii de selecţie a executantului pentru Centura Bucureşti Sud.

În ceea ce priveşte domeniul creşterii calităţii serviciilor pentru transportul feroviar de călători, ministerul doreşte implementarea de servicii feroviare pentru transportul de călători cu trenuri care au viteze sporite pe rutele modernizate Bucureşti - Braşov şi Bucureşti - Constanţa (Mangalia) şi organizarea procedurii de achiziţie publică de material rulant + alte servicii.

În cazul metroului, Ministerul Transporturilor are în vedere organizarea procedurii pentru achiziţia de material rulant, înlocuirea căii de rulare şi instalaţii pe interstaţii, finalizarea magistralei de metrou M4 şi continuarea lucrărilor la magistrala M5.

Pentru introducerea managementului performanţei companiile din subordine, Ministerul Transporturilor propune dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de performanţă economică pentru fiecare dintre acestea, pentru a identifica (diagnostica) preventiv riscurile de pierdere operaţională înregistrate de fiecare unitate în parte.

Documentul publicat pe site-ul Guvernului face referire şi la Master Planul General de Transport al României pentru care este prevăzută elaborarea proiectului de act normativ şi adoptarea acestuia în Guvern.

(S.A.)

------------

Actualizare 20:26 Ministerul Mediului îşi propune să dezvolte un sistem de monitorizare a tăierilor ilegale şi să promoveze economia verde

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) va urmări, în acest an, să dezvolte un sistem pentru monitorizarea managementului forestier şi a tăierilor ilegale, precum şi elaborarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (DNGD), care va include Planul Naţional privind Prevenirea Generării Deşeurilor (PNPGD), conform listei de priorităţi strategice ale instituţiei, publicate astăzi pe site-ul Guvernului.

Pe prima poziţie a priorităţilor strategice se află impulsionarea tranziţiei spre Economia Verde şi Dezvoltare Durabilă, prin care se doreşte promovarea inovaţiilor tehnologice prietenoase cu mediul şi susţinerea dezvoltării de afaceri verzi şi eco-antreprenoriat.

Pe lista obiectivelor generale ale Ministerului Mediului se află, de asemenea, managementul durabil al Fondului Forestier Naţional, managementul eficient al conservării biodiversităţii şi administrarea unitară a ariilor naturale protejate din România, reducerea impactului schimbărilor climatice, managementul eficient al deşeurilor şi promovarea economiei circulare, precum şi gospodărirea durabilă a resurselor de apă.

La capitolul resurse financiare, în Planul strategic al MMAP se aminteşte de finanţarea proiectelor de mediu, în sensul asigurării decontării costurilor proiectelor finanţate pe POS Mediu prin finalizarea în regim de urgenţă a evaluării planurilor de management a Ariilor Protejate realizate şi depuse la autoritatea competentă pentru aprobare.

Potrivit datelor oficiale publicate recent de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), un număr de 139 de proiecte de mediu, în valoare de 7,97 miliarde de euro, au fost identificate şi urmează să fie finanţate din bani europeni prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare /POIM/, în exerciţiul financiar 2014 - 2020.

Din totalul celor 139 de proiecte aflate pe lista de priorităţi, 56 reprezintă proiecte noi pre-identificate, iar 40 sunt în etapa de fazare, valoarea lor ridicându-se la 756 milioane de euro.

Conform centralizatorului, cele mai multe proiecte (110) sunt cuprinse în sectorul Infrastructură apă şi apă uzată, valoarea estimată pentru implementarea lor fiind de 7,058 miliarde euro, din care 3,028 miliarde euro reprezintă alocare POIM (Uniunea Europeană + contribuţie naţională). Din totalul acestora, 45 de proiecte sunt noi pre-identificate, 22 sunt fazate şi 43 beneficiază de asistenţă tehnică pentru pregătire proiecte (studii fezabilitate etc.).

Alocarea totală prin POIM pentru România, în cazul proiectelor de mediu, pentru perioada financiară 2014 - 2020, se ridică la 4,446 miliarde de euro.

(A.L.)

-----------------------

Actualizare 19:46 Simplificarea plăţii impozitelor şi taxelor, eliminarea risipei şi prioritizarea investiţiilor, printre obiectivele MFP

Simplificarea plăţii impozitelor şi taxelor, îmbunătăţirea interacţiunii cu contribuabilul, creşterea veniturilor la buget, dar şi transparentizarea cheltuielilor publice, respectiv eliminarea risipei sunt câteva din priorităţile Ministerului Finanţelor Publice, conform listei de priorităţi strategice ale instituţiei, publicate vineri pe site-ul Guvernului.

De asemenea, MFP îşi propune eficientizarea investiţiilor publice prin prioritizare şi bugetare multi-anuală, dar şi intensificarea suportului acordat economiei prin mecanisme de creditare şi garantare.

În scopul simplificării plăţii dărilor la stat, instituţia vrea ca, până în octombrie 2016, să implementeze sistemul de plată online şi cu cardul a impozitelor, taxelor şi amenzilor de către persoanele fizice, să simplifice interacţiunea dintre contribuabil şi Fisc printr-un portal/aplicaţie online şi să eficientizeze procesele din cadrul unităţilor MFP şi ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n.r.).

Transparentizarea cheltuielilor publice şi eliminarea risipei se vor realiza prin implementarea strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice, gestionarea responsabilă a activelor şi participaţiilor statului şi prin implementarea de mecanisme de transparentizare a cheltuielilor publice.Toate aceste măsuri au termen de implementare octombrie 2016.

Eficientizarea investiţiilor publice se va realiza, conform documentului citat, printre altele prin prioritizarea investiţiilor pe baza unor indicatori obiectivi şi transparenţi, prin implementarea unui parteneriat public-privat pilot pentru construirea unui proiect prioritar al Guvernului, prin urmărirea executării investiţiilor publice şi asigurarea transparenţei întregului proces.

Pentru creşterea veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor, MFP intenţionează să încurajeze conformarea voluntară, modernizarea, profesionalizarea şi descentralizarea administraţiilor fiscale, dar şi finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale pentru restructurarea şi reformarea activităţii administraţiei fiscale în 2017.

Stimularea economiei prin mecanisme de creditare şi garantare se va realiza, printre altele, prin capitalizarea CEC Bank şi demararea unui proces transparent de selecţie a conducerii, prin evaluarea oportunităţii transformării Eximbank în bancă de dezvoltare, dar şi prin măsuri de eficientizare a FNGCIMM şi FRC.

Pe plan intern, MFP se va concentra pe implementarea noului Cod Fiscal, pe realizarea programului de convergenţă al României, pe aplicarea Strategiei Naţionale în domeniul Achiziţiilor Publice, pe îmbunătăţirea coordonării investiţiilor străine şi a parteneriatelor public-privat, dar şi pe întărirea capacităţii instituţionale şi profesionale a unităţilor de evaluare, prioritizare şi urmărire a proiectelor de investiţii.

Pentru a-şi atinge obiectivele, se are în vedere, printre altele, transferul Unităţii de Coordonare a PPP (parteneriat public privat - n.r.) la MFP (de la SGG) până în februarie 2016.

(A.L.)

------------------------

Actualizare 19:42 Încurajarea producţiei de resurse indigene şi pregătirea privatizărilor Hidroelectrica şi CE Oltenia, printre priorităţile Ministerului Energiei

Ministerul Energiei a inclus printre priorităţile sale încurajarea producţiei de resurse energetice primare din surse indigene, dezvoltarea de noi perimetre de producţie în Marea Neagră, precum şi continuarea pregătirii Hidroelectrica şi Complexului Energetic Oltenia pentru privatizare, conform listei de priorităţi strategice ale instituţiei, publicate vineri pe site-ul Guvernului.

La capitolul Securitatea aprovizionării cu energie şi siguranţa funcţionării sistemului energetic naţional, documentul menţionează: "Încurajarea producţiei de resurse energetice primare din surse indigene, ca parte a politicii energetice; proiect de HG şi Ordin de Ministru privind programul de constituire a stocurilor de combustibili pentru funcţionarea în siguranţă a SEN; dezbatere privind introducerea obligativităţii de stocare a gazului natural la nivelul capacităţilor de depozitare operaţionale existente la nivelul ţării; continuarea interconectării sistemelor naţionale de transport energie electrică şi gaz natural cu Republica Moldova şi cu celelalte state vecine; promovarea activă a proiectului de gazoduct BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) şi a Coridorului Vertical (Grecia-Bulgaria-România) şi dezvoltarea unor noi perimetre de producţie în Marea Neagră".

De asemenea, ministerul şi-a mai propus continuarea proiectelor de eficienţă energetică şi monitorizarea îndeplinirilor asumate în ceea ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră.

Va continua şi procesul de eficientizare şi restructurare a companiilor unde statul deţine participaţii, odată cu promovarea unui set de reguli pentru prevenirea faptelor de corupţie, odată cu depolitizarea managementului. Totodată, ministerul va continua pregătirea companiilor Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia în vederea privatizării.

Patru mari proiecte vor fi analizate, în vederea perspectivelor de realizare: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa, cablul submarin România-Turcia, precum şi un nou grup de producere a energiei la termocentrala Rovinari.

În perioada ianuarie - martie, ministerul şi-a asumat realizarea unei analize-diagnostic a sistemului energetic românesc pe întregul lanţ producţie - transport - distribuţie - furnizare, mai precizează documentul citat.

În plus, până în septembrie - octombrie, ministerul şi-a propus definirea consumatorului vulnerabil de energie şi modificarea legislaţiei în vigoare pentru definirea consumatorului protejat.

O măsură deja anunţată de minister este şi finalizarea Strategiei energetice 2016-2035 până în luna septembrie a acestui an.

(A.L.)

-----------------

Actualizare 19:38 Cioloş: "Intenţionăm să lăsăm în urmă ceva vizibil schimbat în bine"

Reforma şi transparenţa în administraţia publică, derularea proiectelor de infrastructură de transport, dezvoltarea viziunii economice pe termen mediu şi lung şi eliminarea risipei sunt temele majore pe care îşi va concentra mandatul Guvernul, spune premierul Dacian Cioloş.

Şeful Executivului a menţionat, astăzi, într-o postare pe Facebook, priorităţile Guvernului în 2016, arătând că intenţionează să lase în urmă "ceva vizibil schimbat în bine".

"Temele majore pe care ne vom concentra pe durata mandatului se referă la domenii în care intenţionăm să lăsăm în urmă ceva vizibil schimbat în bine, chiar dacă unele proiecte vor putea fi doar demarate: reforma şi transparenţa în administraţia publică, derularea proiectelor de infrastructură de transport cu accent pe transparenţa şi calitatea procesului, dezvoltarea viziunii economice pe termen mediu şi lung şi eliminarea risipei, regândind rolul statului în economie, politicile sociale şi combaterea sărăciei. Fireşte că domenii precum sănătatea, educaţia, cultura, absorbţia fondurilor europene, agricultura, tineretul şi sportul, mediul, energia şi îmbunătăţirea relaţiilor externe ale României vor fi, de asemenea, tratate cu prioritate", a arătat Cioloş.

Potrivit acestuia, "succesul şi mai ales perpetuarea acestor schimbări depind, într-adevăr, de performanţă şi de onestitatea clasei politice.'' ''Dar depind şi de implicarea activă a societăţii, depăşirea individualismului, a temerilor şi a divizării care domneşte, mai mult sau mai puţin vizibil, în societatea noastră", a adăugat el.

El a precizat că timpul pentru ceea ce şi-a propus Guvernul să realizeze este scurt. ''De aceea, începând de ieri, merg la ministere pentru a discuta şi demara punerea în practică a acestor schimbări'', a mai spus şeful Guvernului.

(A.L.)

---------------

Guvernul a dat publicităţii, astăzi, priorităţile strategice şi planurile de acţiuni sectoriale pentru fiecare minister în 2016, după ce premierul Dacian Cioloş a anunţat miercuri că acestea au fost finalizate şi urmează să fie înaintate Parlamentului.

Documentele publicate pe site-ul Executivului cuprind planul şi harta strategiei pentru fiecare minister.

Premierul Dacian Cioloş a anunţat în şedinţa de Guvern de miercuri că Executivul a finalizat planurile de acţiuni sectoriale pentru fiecare minister şi le-a sintetizat într-un document care va fi trimis Parlamentului până la finalul vacanţei parlamentare, cerându-le totodată miniştrilor să-şi prezinte priorităţile comisiilor de specialitate.

"Am finalizat planurile de acţiuni sectoriale, cu priorităţile pe fiecare minister, ceea ce aţi trimis în urma întâlnirilor, discuţiilor pe care le-am avut inclusiv şedinţele informale de Guvern de sâmbăta, de la instalarea Guvernului şi până acum. Am reuşit să sintetizăm aceste priorităţi sectoriale pe care vi le-aţi fixat fiecare dintre dumneavoastră într-un document pe care aşa cum am promis o să-l trimitem Parlamentului până când Parlamentul se întoarce din vacanţă şi o să vă rog să vă faceţi timp să mergeţi în comisiile de specialitate să prezentaţi aceste priorităţi pe care vi le-aţi stabilit şi să le discutaţi cu parlamentarii", le-a spus Dacian Cioloş miniştrilor, potrivit unor surse din presă.

El le-a cerut membrilor Cabinetului său să se "concentreze" pe implementarea planului de măsuri sectoriale în instituţiile pe care le conduc pentru că "timpul este scurt" şi le-a transmis acestora că trebuie să facă diferenţierea între priorităţile pe care şi le-a stabilit actualul Guvern şi lucrurile care trebuie făcute pentru administratrea "normală" a ministerelor.

"Pentru a discuta în detaliu modul cum vaţi gândit să implementaţi aceste măsuri o să vă propun să ne întâlnim - cel puţin la ministerele care au măsuri prevăzute în programul de guvernare - în zilele următoare, în următoarele două, trei săptămâni, o să mă organizez în aşa fel încât să vin la dumneavoastră la ministere pentru a discuta împreună cu dumneavoastră şi cu conducerea ministerelor modul în care vaţi propus să vă organizaţi pentru aplicarea, implementarea, acestor măsuri, pentru că o să le urmărim împreună", a precizat Cioloş.