Guvernul a stabilit reglementări privind descentralizarea în sănătate, poliţie şi sport

Guvernul a aprobat, duminică, o serie de reglementări privind descentralizarea în domeniile sănătăţii, poliţiei locale, tineretului şi sportului.

Premierul Emil Boc a declarat că descentralizarea vizează conferirea de atribuţii, prerogative, însoţite de resurse financiare, autorităţilor locale pentru a rezolva mai bine problemele cu care se confruntă oamenii.

""Este, de fapt, o aplicare a principiului subsidiarităţii, care spune că decizia trebuie să fie luată de autorităţile cele mai apropiate de cetăţean. Altfel spus, cei din teritoriu ştiu mult mai bine cum să rezolve şi problemele din sănătate şi problemele din educaţie, sport şi agricultură, decât autorităţile centrale de la Bucureşti"", a explicat primul-ministru.

El a evidenţiat că descentralizarea nu înseamnă că ""statul pierde controlul asupra modului în care aceste activităţi sunt derulate"".

""Ne păstrăm la nivel naţional competenţele de verificare, control şi de standarde naţionale care sunt urmărite să se aplice peste tot în ţară într-o manieră unitară şi potrivit prevederilor legale"", a completat Boc.

Premierul a susţinut că procesul de descentralizare a intrat în linie dreaptă, Guvernul aflându-se în faza elaborării actelor normative prin care, începând cu 1 ianuarie 2010, descentralizarea în administraţia publică, în sănătate, în sport, în educaţie, în cultură, în agricultură să fie efectiv realizată.

Potrivit lui Boc, în termen de 10 zile vor intra în analiza Guvernului domeniile agricultură, educaţie, cultură şi muncă, informează Agerpres.

""Ministerele de resort vor prezenta în 10 zile lista actelor normative care vor fi aprobate fie în forma proiectelor de hotărâri de Guvern, fie în forma proiectelor de lege, pentru ca şi aici descentralizarea să fie dusă până la capăt. Actele normative sunt în procedura de avizare la ministere, urmând ca în 10 zile acestea să intre în atenţia Guvernului"", a conchis primul-ministru.

În ceea ce priveşte descentralizarea în sănătate, ministrul de resort, Ion Bazac, a anunţat că Guvernul a aprobat strategia de descentralizare în acest domeniu.

El a prezentat principiile descentralizării - identificarea nivelului de servicii adecvate şi accesibile care să reflecte profilul demografic pentru fiecare judeţ, transferul deciziei şi responsabilităţii cât mai aproape de locul acordării îngrijirilor medicale şi responsabilizarea directă a celor care iau decizii, în special a preşedinţilor de consilii judeţene şi primari.

Potrivit lui Bazac, sunt patru categorii de acte normative care vor fi elaborate: legea descentralizării în sănătate, legea sănătăţii publice, hotărâri de Guvern privind Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Institutul Naţional de Medicină Legală.

El a subliniat că unităţile sanitare, după descentralizare, vor fi finanţate din trei surse: fondul naţional de asigurări de sănătate, bugetul de stat, prin bugetul MSP pentru programe naţionale de sănătate, şi bugetele locale.

Administraţia locală va fi obligată să asigure spitalelor fonduri pentru reparaţii curente, capitale, utilităţi, consolidări, modernizări, achiziţii de obiecte de inventar, echipamente şi aparatură, altele decât cele de înaltă performanţă.

După descentralizare, spitalele judeţene vor trece în administrarea consiliilor judeţene, cele municipale în administrarea consiliilor municipale, cele rurale în subordinea autorităţilor corespunzătoare, a spus ministrul.

""Vor rămâne în subordinea MSP institutele naţionale de cercetare, institutele clinice, spitalele regionale şi anumite spitale care vor fi declarate de interes naţional unde se realizează acte medicale de înaltă performanţă"", a completat Bazac.

Prin legea sănătăţii publice se vor înfiinţa consiliile de administraţie la nivelul spitalelor. Acestea vor fi alcătuite în marea lor majoritate din trei membri, reprezentând MSP, autorităţile locale şi casele de asigurări de sănătate, practic cei trei finanţatori.

Excepţie vor face spitalele clinice, spitalele care deţin secţii clinice, unde CA va cuprinde şi un reprezentant al Universităţilor de Medicină şi Farmacie, a menţionat Bazac.

El a amintit că directorul spitalului va fi numit de autoritatea locală la propunerea CA al spitalului, iar acesta va fi fie medic, fie avocat, inginer sau economist, dar cu studii postuniversitare de trei ani în cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, ale cărui cursuri vor începe la 1 octombrie.

Cele patru acte normative vor intra în vigoare la 1 septembrie, iar legea descentralizării în sănătate şi legea sănătăţii publice vor fi elaborate până la 1 iulie, urmând să fie aplicate la începutul lunii septembrie.

Având în vedere că bugetul pentru anul viitor se va elabora în luna octombrie, toate liniile bugetare pe care Ministerul Sănătăţii le deţine, în acest moment, pentru investiţii în unităţile sanitare vor fi transferate în noul proiect de buget autorităţilor locale, astfel încât, începând cu 1 ianuarie, spitalele să intre în administrarea autorităţilor locale, a explicat Bazac.

El a precizat totodată că sistemul naţional de urgenţă va mai rămâne pentru trei ani în subordinea Ministerului Sănătăţii. Prin urmare, sistemele de ambulanţe, unităţile de primiri urgenţe, camerele de primiri urgenţe, precum şi personalul care lucrează în sistemul de urgenţă vor fi finanţate din bugetul statului.

La rândul său, vicepremierul Dan Nica, ministru al Administraţiei şi Internelor, a precizat că actul normativ privind înfiinţarea poliţiei locale este un proiect important, arătând că, în România, după descentralizare, vor activa două poliţii, una locală şi una naţională.

""Poliţia locală va avea atribuţii în ceea ce înseamnă apărarea ordinii şi siguranţei cetăţeanului în fiecare localitate, în privinţa apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor, în privinţa prevenirii şi descoperirii infracţiunilor. Domeniile în care va acţiona poliţia locală sunt ordinea şi liniştea publică, precum şi paza bunurilor, circulaţia pe drumurile publice, disciplina în construcţii şi afişaj stradal, protecţia mediului şi gospodărirea localităţilor. Poliţia locală va acţiona de data aceasta cu adevărat în slujba cetăţeanului şi mai ales sub controlul fiecărui cetăţean, pentru că descentralizarea este, în primul rând, în legătură cu cetăţeanul"", a spus Nica.

El a menţionat că poliţia locală va avea un sprijin din partea poliţiei naţionale prin transferarea sau detaşarea persoanelor care se vor ocupa de pregătirea actualilor poliţişti comunitari. Poliţia comunitară va fi desfiinţată.

Prin noile reglementări se urmăreşte ca poliţia locală să aibă un nivel de pregătire şi un nivel de acţiune performant. ""În perioada următoare, vom avea cu toţii o altă dimensiune a ceea ce înseamnă să ai cu adevărat grijă de comunitate şi să fii acolo prin ceea ce înseamnă o poliţie locală care să fie cât mai aproape de standardele europene"", a afirmat Nica.

El a susţinut că legea este rezultatul unei consultări cu toate structurile asociative, cu personalul de specialitate al Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu Ministerul Finanţelor, dar şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi comisiilor parlamentare de resort.

În ceea ce priveşte descentralizarea în domeniul tineretului şi sportului, ministrul de resort, Monica Iacob-Ridzi, a precizat că preluarea activităţilor de interes local se va realiza în mod progresiv la solicitarea administraţiei publice locale, doar sportul de performanţă rămânând la minister.

"" După negocierile cu structurile asociative am decis ca ceea ce ţine de sportul de performanţă să rămână în administrarea ministerului, urmând să descentralizăm restul activităţii sportive, respectiv de tineret"", a spus aceasta.

Ea a precizat că, în urma procesului de descentralizare, administrarea activităţii cluburilor sportive municipale se va realiza în funcţie de modalitatea pe care fiecare autoritate locală o va agrea.

Până la sfârşitul lunii mai, MTS va transmite autorităţilor locale listele cu tot ceea ce se descentralizează şi tot până atunci se va face o centralizare cu ceea ce-şi doreşte fiecare judeţ în parte să preia.

Autorităţile locale care vor dori să preia cluburi vor trebui să îndeplinească anumite obligaţii - să menţină destinaţia imobilelor pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică şi sport şi să facă lucrări de întreţinere şi modernizare a bazelor sportive preluate.

""Vor trebui să respecte programul de desfăşurare a competiţiilor naţionale şi internaţionale şi să pună la dispoziţia acestor competiţii, gratuit, imobilele pe care le-au preluat. Ministerul îşi va păstra atribuţiile de control prin opt inspectorate regionale pe care le vom înfiinţa"", a conchis Ridzi.