Guvernul Ciolacu, în aşteptarea votului de învestitură

Actualizare Asigurarea creşterii economice sustenabile reprezintă un obiectiv pe termen scurt, dar şi mediu şi lung al Guvernului, alte obiective importante fiind reducerea inflaţiei şi consolidarea fiscal-bugetară, a declarat joi, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

"Obiectivul pe care îl avem pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi lung, este acela de a asigura o creştere economică sustenabilă. Şi din această perspectivă (...) pe zona de industrie alimentară şi pe ceea ce înseamnă materiale de construcţii şi industria de construcţii, care sunt importante pentru noi în această perioadă, deoarece în paralel implementăm o serie de proiecte de infrastructură de transport, aceste tipuri de scheme de ajutor de stat urmează să fie promovate şi să fie aprobate în şedinţele de Guvern viitoare. Este un prim pas pentru a avea o creştere economică sustenabilă, îndeosebi pe zona aceasta de investiţii şi mai ales în contextul în care pentru industria agroalimentară, dar şi pentru industria de construcţii, am avut scheme de ajutor de stat finanţate din fonduri europene", a spus Boloş.

El a menţionat, în context, schema de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru destinată industriei agroalimentare, din luna mai 2022, schema de ajutor de stat în valoare de 150 de milioane de euro destinată industriei agroalimentare, din octombrie 2022, precum şi 150 de milioane de euro pentru industria de construcţii.

"Este un obiectiv important pentru România, v-am spus, un obiectiv pe termen scurt, dar şi mediu şi lung, care aduce un plus de valoare adăugată şi, desigur, utilizarea fondurilor publice pentru astfel de scheme de ajutor de stat într-o zonă de activităţi economice cu un potenţial pe care îl are economia naţională. Vorbesc atât de potenţialul agricol, dar şi de partea de resurse minerale. Acestea pot să dea un impuls sănătos pentru ceea ce înseamnă creşterea economică sustenabilă a României", a explicat noul ministru al Finanţelor.

Referitor la reducerea inflaţiei, acesta a subliniat că e nevoie de un mix de politici monetare şi fiscale şi că săptămâna viitoare ar putea avea loc o întâlnire cu reprezentanţii Băncii Naţionale.

"De asemenea, ţinta de reducere a inflaţiei este un alt obiectiv important pe care Guvernul României şi l-a propus şi, aici fiind vorba de un mix de politici monetare şi politică fiscală, probabil săptămâna viitoare vom avea întâlnire inclusiv cu Banca Naţională a României, aşa cum este firesc, să facem această armonizare de politici pentru obiectivul îndrăzneţ de reducere a inflaţiei şi a trece la inflaţie cu o singură cifră, iar setul de măsuri pe care urmează să îl promovăm în acest sens, de asemenea, va fi discutat şi aprobat în şedinţă de Guvern", a precizat Marcel Boloş.

Ministrul Finanţelor a mai afirmat că ţinta de deficit bugetar de 4,4% reprezintă un angajament faţă de Uniunea Europeană, consolidarea fiscal-bugetară fiind un obiectiv ce face parte dintre criteriile de aderare la zona euro.

"Sigur, n-aş putea să nu amintesc şi de obiectivul de consolidare fiscal-bugetară pe care l-am anunţat şi la audieri - noi avem o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB pe care o avem ca şi angajament faţă de Uniunea Europeană - şi este un obiectiv care face parte din criteriile de aderare la zona euro, care cred eu că este un obiectiv de ţară extrem de important, la care trebuie să ne gândim din timp şi pe care trebuie să îl avem în vedere", a punctat acesta.

---

Actualizare Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că este urgenţă adoptarea unei scheme de reducere a adaosurilor comerciale la un număr de produse alimentare de bază pe întreg lanţul până la raft. "Efectul măsurii este scăderea preţurilor la câteva alimente vitale în orice gospodărie", a mai spus liderul PSD care a adăugat că importantă mai este reducerea la o cifră a inflaţiei, cât mai rapid cu putinţă.

"Urgenţa maximă este schema de reducere a adaosurilor comerciale la un număr de produse alimentare de bază pe întreg lanţul până la raft. Efectul aplicării acestei măsuri este scăderea preţurilor la câteva alimente vitale în orice gospodărie. Vreau să discutăm despre această schemă cu marile lanţuri de magazine, cu producătorii, cât şi cu distribuitori. Trebuie să convenim un efort comun, astfel încât românii să simtă un ajutor semnificativ pentru bugetul familiei. Este un gest obligatoriu faţă de toţi oamenii care au suportat efectele unei inflaţii înalte în ultimul an. Acum este important să ducem inflaţia la o singură cifră, cât putem de repede. Dar la fel de important este să avem în magazine mai multă mâncare produsă în România", a declarat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de joi a Executivului.

Premierul le-a mai cerut miniştrilor să fie pregătită lansarea rapidă a unor proiecte esenţiale pentru economie şi pentru români şi anume sprijinirea procesării de alimente, schema de susţinerii a industriei materialelor de construcţii şi introducerea energiei verzi în fermele agricole.

"În paralel, aş dori să pregătim lansarea rapidă a unor proiecte, din punctul meu de vedere, esenţiale - sprijinirea procesării de alimente, schema de susţinerii a industriei materialelor de construcţii şi introducerea energiei verzi în fermele agricole. Pare că nu avem timp de ezitări. Este momentul ca oamenii să vadă că venim imediat cu soluţii eficiente şi că le executăm, cum se spune, ca la carte. Doar aşa economia şi populaţia vor simţi cu adevărat o schimbare clară şi rezultate concrete", a concluzionat şeful Guvernului.

---

Actualizare Premierul Marcel Ciolacu a declarat, la prima şedinţă de Guvern, că mesajul său este clar şi anume Executivul este al României şi nu al PSD sau PNL. "Nu avem altă şansă decât să ne ajutăm unii pe alţii, pentru că vom împărţi atât reuşitele, dar mai ales eventualele eşecuri", a adăugat liderul social-democraţilor.

"Bună seara. Pentru început, doresc să le transmit câteva cuvinte românilor care ne privesc. Sunt conştient că aşteptările tuturor de la Guvernul României sunt mari. Sunt aici împreună cu colegii mei să garantez că la Guvernul României vor urma nişte luni grele de muncă, efort, tensiune, dar şi soluţii în faţa unor provocări complicate. La asta ne obligă programul de guvernare asumat astăzi în faţa Parlamentului şi în faţa românilor. Avem însă un plan bine articulat, avem o viziune pentru naţiune, este un program cu obiective ce trebuie realizate rapid. De aceea este esenţial să muncim în echipă", a afirmat Marcel Ciolacu, în debutul şedinţei de Guvern de joi.

Şeful Executivului a adăugat că Guvernul acesta este al României, nu al PSD sau PNL.

"Vreau să fiu foarte clar încă de la început - acesta este Guvernul României nu al PSD, nu al PNL. Suntem cu toţii colegi. Nu avem altă şansă decât să ne ajutăm unii pe alţii, pentru că vom împărţi atât reuşitele, dar mai ales eventualele eşecuri", a conchis Ciolacu.

---

Actualizare Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru numirea Guvernului condus de Marcel Ciolacu, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a membrilor Executivului va avea loc la ora 17,00 la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a semnat decretul pentru numirea Guvernului României în următoarea componenţă:

• Marcel Ciolacu - prim-ministru;

• viceprim-ministru - Marian Neacşu;

• viceprim-ministru şi ministrul Afacerilor Interne - Cătălin Predoiu;

• ministrul Finanţelor - Marcel Boloş;

• ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - Sorin Grindeanu;

• ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse - Gabriela Firea;

• ministrul Justiţiei - Alina Gorghiu;

• ministrul Apărării Naţionale - Angel Tîlvâr;

• ministrul Educaţiei - Ligia Deca;

• ministrul Culturii - Raluca Turcan.

• ministrul Afacerilor Externe - Luminiţa Odobescu;

• ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului - Radu Oprea;

• ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Adrian Câciu;

• ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - Adrian Veştea;

• ministrul Sănătăţii - Alexandru Rafila;

• ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Florin Barbu;

• ministrul Energiei - Sebastian Burduja;

• ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale - Marius Budăi;

• ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării - Ivan Bogdan-Gruia;

• ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Mircea Fechet.

Plenul Parlamentului a acordat, joi, votul de încredere Guvernului condus de Marcel Ciolacu.

---

Actualizare Premierul desemnat, Marcel Ciolacu, a anunţat joi că va pune imediat în aplicare programul de guvernare asumat.

"Este normal într-o democraţie, este o perioadă relativ scurtă, este evident că va trebui începând de astăzi să începem să punem în aplicare programul de guvernare asumat şi sunt ferm convins că, dacă vom continua în această bună credinţă, şi vom asigura României această stabilitate politică, la sfârşitul mandatului, în anul 2024, România nu va pierde ce este cel mai important în acest moment - faptul că trebuie să facă reforme, să ne asumăm aceste reforme, şi nu va pierde acest aproape ultim tren care reprezintă Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Toată lumea întotdeauna vorbeşte foarte mult despre banii din acest program şi mai puţin despre reforme - sunt cele două lucruri la pachet. Fără reforme România nu va înainta mai departe în direcţia în care ne dorim cu toţii", a declarat Marcel Ciolacu la Parlament, la finalul şedinţei solemne în care a fost votat noul Cabinet.

Marcel Ciolacu a subliniat că noul guvern şi-a propus să nu piardă niciun ban din PNRR.

"Acest lucru ne-am propus - să nu pierdem niciun ban. Ştiţi mecanismul foarte bine, vedem ce vine din cererea 2, care deja s-a aprobat, care sunt obiecţiunile Comisiei pe anumite jaloane. Ele pe urmă intră într-un nou scadenţar - la 3 luni, la 6 luni ", a menţionat Ciolacu.

---

Actualizare Premierul desemnat Marcel Ciolacu a declarat, joi, că speră să se ridice la nivelul aşteptărilor românilor din funcţia de şef al Executivului şi a mulţumit parlamentarilor pentru votul de încredere acordat programului de guvernare şi listei de miniştri pe care le-a propus.

"Aş dori să mulţumesc celor care m-au votat, atât din PSD, cât şi din PNL, cei de la grupul minorităţilor şi alţi colegi din Parlament. Sper că i-am convins astăzi. Aş dori să mulţumesc şi celor care nu m-au votat, este un exerciţiu democratic. Aş dori, celor care aţi rămas, să vă mulţumesc în mod special. O să încerc să mă ridic la nivelul aşteptărilor, atât ale dumneavoastră, cât şi ale românilor, în următoarea perioadă de un an şi şase luni. Sper să îndeplinim împreună cât mai multe reforme şi din promisiunile sociale pe care le-am făcut astăzi de la această tribună. Nu pot realiza acest lucru fără susţinerea dumneavoastră", a declarat Marcel Ciolacu, de la tribuna Parlamentului.

---

Premierul desemnat Marcel Ciolacu şi membrii Cabinetului său aşteaptă, astăzi, votul de învestitură al plenului Parlamentului pe componenţa propusă, dar şi votarea programului de guvernare propus. Şedinţa plenului reunit are loc după ce, ieri, am asistat la o audiere pe repede înainte a tuturor candidaţilor pentru funcţia de ministru, toţi aceştia primind aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate.

Ceea ce în statele civilizate pare o misiune dificilă pentru persoanele nominalizate pentru funcţia de ministru, în România este o chestie de maximum 50 de minute. Audierea în faţa comisiilor de specialitate reunite nu mai reprezintă nici sperietoare, nici piatră de încercare pentru politicienii care doresc să devină miniştri, atât timp cât cei care îi propun îi ajută să sară peste întrebările incomode.

Aşa s-a întâmplat şi ieri, când mai mulţi miniştri ai viitorului Cabinet Ciolacu au fost protejaţi în comisiile reunite de membrii coaliţiei PSD-PNL, care în unele cazuri au primit ajutor chiar şi din partea foştilor colegi de coaliţie, adică din partea reprezentanţilor UDMR.

Audierile miniştrilor s-au defăşurat pe repede înainte. 45 de minute de audiere pentru fiecare ministru propus de premierul desemnat Marcel Ciolacu, câte două sau trei întrebări (numărul a fost lăsat la latitudinea preşedintelui de şedinţă) din partea fiecărui grup parlamentar. Din cele 45 de minute, 10 sau maximum 15 minute au fost rezervate prezentării fiecărui ministru şi a programului său. După terminarea celor 45 de minute, audierea a încetat şi s-a trecut direct la vot în ciuda protestelor reprezentanţilor opoziţiei parlamentare.

Această procedură a folosit multor miniştri pentru a evita întrebările incomode, două exemple în acest sens fiind Alina Gorghiu - propunerea coaliţiei PSD-PNL pentru funcţia de ministru al Justiţiei şi Sebastian Burduja - propunerea pentru funcţia de ministru al Energiei.

Parlamentarii USR au întrebat-o pe Alina Gorghiu ce se va întâmpla cu pensiile speciale ale magistraţilor, cei de la AUR au vrut să ştie dacă viitorul ministru al Justiţiei va aplica sau nu decizia CEDO privind căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi dacă va fi reformată Inspecţia Judiciară prin prisma recomandărilor făcute anii trecuţi prin MCV, senatorul neafiliat Diana Şoşoacă a dorit să afle cum va respecta noul ministru suveranitatea României şi supremaţia Constituţiei faţă de dreptul european, în timp ce fostul premier Ludovic Orban a întrebat-o pe doamna Gorghiu cum va creşte gradul de recuperare a prejudiciilor din infracţiuni şi cum va împiedica fuga din ţară a condamnaţilor penal pentru corupţie. Alina Gorghiu nu a apucat să răspundă la toate aceste întrebări incomode, pentru că preşedintele de şedinţă a spus că timpul alocat audierii candidatului pentru funcţia de ministru al Justiţiei a expirat din cauza parlamentarilor USR şi celor neafiliaţi care au perturbat şedinţa şi au irosit majoritatea minutelor prin solicitări procedurale repetate.

Situaţia de la Alina Gorghiu s-a repetat şi la audierea lui Sebastian Burduja, candidatul pentru funcţia de ministru al Energiei. Acesta nu a mai apucat să răspundă la întrebările opoziţiei, din cauza epuizării timpului alocat audierii de către Birourile Permanente Reunite ale celor două Camere ale Parlamentului. Bende Sandor (UDMR), preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a dispus trecerea la vot, înainte ca Burduja să răspundă, fapt ce a stârnit nemulţumirea parlamentarilor USR şi AUR.

Unul dintre viitori miniştri care au reuşit să răspundă la toate întrebările primite este Marcel Boloş, candidat pentru portofoliul Ministerului Finanţelor, care a fost audiat de membrii comisiilor reunite de buget, finanţe, bănci. Referitor la actualul context macroeconomic, Marcel Boloş a arătat că potrivit prognozei la finalul anului 2023 ritmul creşterii economice va încetini. În privinţa stadiului actual al finanţelor publice, domnul Boloş a precizat care sunt coordonatele în care va prelua mandatul: deficit bugetar, la finalul lunii aprilie, de 1,72% din PIB, o datorie publică totală de 48,1% din PIB, 27% din PIB - ponderea veniturilor fiscale (sub media europeană de 41%), o rată de 92% a acoperirii din venituri bugetare a cheltuielilor de funcţionare ale statului, investiţii publice programate de 112 miliarde lei, adică 7,2% din PIB.

În urma radiografiei macroeconomice prezentate, Marcel Boloş a prezentat şi obiectivele sale în fruntea Ministerului Finanţelor: predictibilitatea sistemului fiscal ("nu se pune problema introducerii unor noi taxe şi impozite"), consolidarea fiscal-bugetară ("o monitorizare atentă a deficitului bugetar alături de îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare, de combaterea evaziunii fiscale şi de diminuarea risipei bugetare"), creşterea economică sustenabilă pe baza investiţiilor publice şi pe baza sprijinirii investiţiilor private prin scheme de ajutor de stat, valorificarea eficientă a patrimoniului statului, a resurselor minerale - concesiuni şi redevenţă - unde există un potenţial pe zona de venituri nefiscale din care România ar trebui să beneficieze mai mult, operaţionalizarea unor mecanisme complementare pentru a consolida capacitatea de finanţare a autorităţilor publice locale, operaţionalizarea Băncii Române de Dezvoltare şi operaţionalizarea unui model de refinanţare din plan intern a datoriei publice.

"În privinţa deficitului bugetar, să nu uităm că ipotezele din 2022 care au stat la baza elaborării bugetului de stat pentru anul 2023, în care aveam o anumită rată a inflaţiei şi venituri stabilite, s-au schimbat: avem doar o rată de 8% a inflaţiei şi încasările au scăzut. Trebuie să ne îndreptăm spre consolidarea fiscal-bugetară care este unul din criteriile pentru aderarea la zona Euro. De aceea, ne vom uita cu atenţie la sistemul de facilităţi şi deductibilităţi fiscale, pe care este posibil să îl revizuim. În privinţa procedurii de deficit bugetar în care ne aflăm şi de condiţiile din PNRR privind bugetul de stat, e limpede că împreună trebuie să rezolvăm problema cu care ne confruntăm cu privire la încetinirea încasărilor bugetare. În perioada următoare trebuie un plan de măsuri articulat pentru a ne repune pe traiectoria normală în privinţa sustenabilităţii finanţelor publice. Trebuie să ne orientăm spre măsuri eşalonate în timp pentru a reintra pe respectiva traiectorie corectă. De asemenea, trebuie să facem o analiză serioasă înainte de luarea măsurilor respective. Nu vom renunţa la cota unică de impozitare. Eu cred că ideile din spaţiul public trebuie analizate cu specialiştii din Ministerul Finanţelor şi deciziile pe care le vom lua trebuie să producă impactul pe care îl urmărim asupra sistemului fiscal. Prima rectificare bugetară va veni cu acest plan de acţiuni pentru ceea ce înseamnă încasarea mai multor venituri la bugetul de stat. Rectificarea va fi făcută astfel încât angajamentele asumate la nivelul salarizării profesorilor să poată fi respectat. Ţinta de deficit nu se poate respecta fără un plan de măsuri privind o colectare mai bună a veniturilor bugetare. Acest plan este necesar pentru a nu ni se reduce alocarea din PNRR", a afirmat Marcel Boloş, răspunzând tuturor întrebărilor care i-au fost adresate de reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare.

Lista guvernului Ciolacu sau a coaliţiei PSD-PNL- grupul minorităţilor naţionale este: Marcel Ciolacu - prim-ministru, Cătălin Predoiu - vicepremier şi ministru de interne, Marian Neacşu - vicepremier fără portofoliu, Sorin Grindeanu - ministrul Transporturilor, Adrian Câciu - ministrul Fondurilor Europene, Marius Budăi - ministrul Muncii, Alexandru Rafila - ministrul Sănătăţii, Angel Tîlvăr - ministrul Apărării Naţionale, Ivan Bogdan Gruia - ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Florin Barbu - ministrul Agriculturii, Gabriela Firea - ministrul Familiei, Radu Oprea - ministrul Economiei, Turismului şi Antreprenoriatului, Alina Gorghiu - ministrul Justiţiei, Marcel Boloş - ministrul Finanţelor, Adrian Veştea - ministrul Dezvoltării, Mircea Fechet - ministrul Mediului, Luminiţa Odobescu - ministrul Afacerilor Externe, Ligia Deca - ministrul Educaţiei, Sebastian Burduja - ministrul Energiei şi Raluca Turcan - ministrul Culturii.

După ce vor obţine votul de învestitură din partea plenului Parlamentului, membrii guvernului Ciolacu se vor duce la Palatul Cotroceni pentru a depune jurământul în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, apoi vor trece la exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legislative.