Guvernul creşte cheltuielile bugetare, câştigă alegerile "comasate" şi donează armament Ucrainei

Deficitul bugetar a continuat să crească şi în trimestrul al II-lea, adâncirea lui fiind un pic mai lină faţă de primele trei luni ale anului 2024. Astfel, dacă la finalul lunii martie deficitul bugetar înregistrat pe primul trimestru se situa la 2,06% din Produsul Intern Brut, la finalul lunii iunie, conform datelor preliminare ale Ministerului Finanţelor pe ultima lună a trimestrului al II-lea, deficitul bugetar a atins 3,61% din PIB, fapt ce a determinat Guvernul să contureze o strategie de negociere cu viitoarea componenţă a Comisiei Europene privind atingerea, abia în anul 2027, a ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB, mai ales că la finalul anului 2024 nu ne vom încadra în ţinta de 5% stabilită în legea bugetului de stat aprobată de Parlament în decembrie 2023.

În aceste condiţii, guvernul PSD-PNL condus de premierul Marcel Ciolacu a continuat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, să se împrumute şi în trimestrul al II-lea de pe piaţa bancară cu sumele necesare refinanţării datoriei publice şi finanţării bugetului de stat. Potrivit programărilor lunare efectuate de Ministerul Finanţelor, statul s-a împrumutat în acest scop de la băncile comerciale cu 18 miliarde lei, sumă la care s-au adăugat alte câteva zeci de miliarde lei rezultate din emiterea lunară de noi titluri de stat şi noi obligaţiuni menite să aducă la buget veniturile necesare pentru susţinerea cheltuielilor publice. În urma acestor acţiuni, potrivit datelor oficiale, statul român are înregistrate împrumuturi contractate de 135 miliarde lei de la începutul anului 2024 şi până la finalul trimestrului al II-lea.

Nevoia de finanţare a crescut, în trimestrul al II-lea, odată cu demararea unor noi scheme de ajutor pentru IMM-uri, pentru agricultori, cu acordarea unui ajutor de stat de 100 milioane euro pentru compania Tarom, cu majorarea de 10% a veniturilor salariale pentru o mare parte din angajaţii sistemului public, dar şi cu continuarea angajării a mii de persoane în administraţia publică locală, centrală, dar şi în sistemul sanitar şi în cel de asistenţă socială, pe parcursul întregii perioade. Măsurile respective au fost luate şi prin prisma câştigării bunăvoinţei cetăţenilor cu drept de vot în contextul alegerilor pentru Parlamentul European şi alegerilor locale care au avut loc în 9 iunie şi care s-au încheiat cu victoria concludentă a celor două partide aflate în coaliţia de guvernare: PSD şi PNL.

Astfel că, pentru acoperirea unei părţi din cheltuielie bugetare, în luna mai Guvernul a decis majorarea valorii totale a Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes" (Programul MTN) de la 68 miliarde euro la 75 miliarde euro. Potrivit hotărârii de guvern, măsura este necesară pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru anul 2024, precum şi pentru a crea flexibilitatea necesară pentru prefinanţarea nevoilor aferente anului 2025.

În aceste condiţii, Comisia Europeană a avertizat în două rânduri că ţara noastră nu va respecta ţinta de deficit bugetar de 5% din PIB negociată anul trecut pentru finalul anului 2024 şi că se va ajunge probabil la un deficit de 7% din PIB. În ciuda avertismentelor primite de la Bruxelles, guvernul Ciolacu a decis majorarea, de la 1 iulie 2024, a salariului minim brut pe economie la valoarea de 3700 lei.

Pentru a căuta noi surse de finanţare, premierul Marcel Ciolacu a efectuat o serie de vizite oficiale în Emiratele Arabe Unite, în Qatar şi Dubai, unde a prezentat proiectele mari de infrastructură ce nu au obţinuit încă finanţare de la Uniunea Europeană şi care ar putea fi finanţate de către oamenii de afaceri din zona Golfului, valoarea proiectelor respective ridicându-se la 15 miliarde euro.

Faţă de situaţia de mai sus, dar şi de menţinerea consumului intern la cote destul de ridicate, pe tot parcursul trimestrului al II-lea Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României, pentru ţinerea sub control a inflaţiei, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6% pe an, menţinerea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 8% pe an şi menţinerea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6% pe an, deşi în ultima lună a trimestrului al II-lea Banca Centrală Europeană a decis reducerea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară.

Pe plan extern, în trimestrul al II-lea, preşedintele Klaus Iohannis a participat la summitul Iniţiativei celor Trei Mări şi la summitul Consiliului European şi s-a retras din cursa pentru funcţia de secretar general al NATO, pentru care îşi anunţase candidatura în luna martie. Neprimind sprijinul important al SUA, Franţei şi Germaniei, după o discuţie la Washington cu preşedintele american, Klaus Iohannis a decis să se retragă din cursă, dar să şi dea curs solicitării lui Joe Biden privind trimiterea unui sistem Patriot în Ucraina. Astfel că, în şedinţa din iunie, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au decis ca primul sistem Patriot operaţional din ţara noastră, în valoare de peste un miliard de dolari, să fie donat Ucrainei, urmând ca partenerii americani să operaţionalizeze cât mai curând unul din celelalte şase sisteme achiziţionate de România, lucru care s-a şi întâmplat până la finalul lunii iunie.

Amintim că luna trecută naţionala de fotbal masculin a României a reuşit, după 24 de ani, să iasă cu bine, de pe primul loc din grupa de la turneul final Euro 2024, după ce a trecut cu 3-0 de Ucraina, a pierdut cu 0-2 în faţa Belgiei şi a încheiat la egalitate, 1-1, cu Slovacia. Din păcate, drumul naţionalei la Euro 2024 s-a oprit în optimile de finală, când România s-a înclinat cu 0-3 în faţa Olandei, după o partidă dominată de jucătorii batavi. Euro 2024 a consemnat şi o premieră: în cele patru meciuri disputate pe terenurile din Germania, în tribunele stadioanelor echipa de fotbal a României a fost susţinută de peste 100.000 de conaţionali.

• Aprilie: Păcănelele - interzise în localităţile mici, Firea devine candidatul PSD la Primăria Capitalei

În afară de problemele legate de creşterea deficitului bugetar, coaliţia de guvernare PSD-PNL s-a confruntat, în prima lună a celui de-al doilea trimestru, cu dezvăluirile presei despre modul în care medicul Cătălin Cîrstoiu - candidatul ambelor partide pentru funcţia de primar general al Capitalei la alegerile din 9 iunie - şi-a făcut averea, pe baza unei incompatibilităţi cel puţin morale între funcţia deţinută - de manager general al Spitalului Universitar din Bucureşti - şi clinica deţinută de soţia sa în care doctorul a tratat mai mulţi pacienţi ce trecuseră în prealabil prin spitalul public. Scandalul s-a finalizat abia în 23 aprilie, când liderii Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au renunţat la candidatura lui Cîrstoiu, iar echipele PSD şi PNL s-au mobilizat pentru strângerea semnăturilor necesare pentru depunerea candidaturilor pentru funcţia de primar general al Capitalei ale Gabrielei Firea şi Sebastian Burduja, cei doi candidaţi afirmând că nu se vor ataca în campania electorală şi că scopul lor este de a-l îndepărta pe Nicuşor Dan din fruntea administraţiei municipiului Bucureşti.

Pe plan financiar, în ciuda deficitului bugetar de 2,06% din PIB înregistrat la finalul lunii martie, Guvernul a continuat în luna aprilie politica de majorare a unor cheltuieli bugetare, inclusiv pentru investiţiile efectuate de administraţiile publice locale, dar şi de finanţare a schemelor de investiţii din energie şi a celor destinate întreprinderilor mici şi mijlocii. Cum pentru finanţarea cheltuielilor bugetare era nevoie de venituri, Ministerul Finanţelor a lansat, la mijlocul lunii aprilie, o nouă emisiune de titluri de stat Tezaur, după ce în prima parte a lunii respective a reuşit să atragă aproape 3,2 miliarde lei din a doua ediţie din anul curent a emisiunii de titluri Fidelis.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor şi Guvernul în ansamblul său au primit o veste bună din partea agenţiei Standard&Poors, care a menţinut în aprilie ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Mai mult, pentru a explica investitorilor internaţionali noile măsuri fiscale din ţara noastră, Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, s-a deplasat în aprilie la Washington unde a avut întâlniri atât cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai principalelor fonduri de investiţii, dar şi cu reprezentanţii agenţiilor de rating Standard&Poors şi Moody's.

Guvernul a continuat sprijinirea IMM-urilor, aprobând, în 23 aprilie, o ordonanţă de urgenţă prin care a demarat o nouă etapă a Programului de finanţare Electric Up, pentru instalarea de panouri fotovoltaice şi achiziţionarea unor staţii de încărcare electrice. Prin noul program Electric Up2 se acordă un ajutor de minimis de până la 150.000 euro pentru fiecare beneficiar. Programul Electric Up2 va fi finanţat de la bugetul de stat cu 450 milioane lei.

Mai mult, după aprobarea schemei de ajutor de stat IMM Plus de către Comisia Europeană în 9 aprilie, Ministerul Finanţelor a publicat Ordinul comun prin care a stabilit plafoanele de garantare pe componente, regulile de gestionare a plafoanelor de garantare, plata ajutoarelor de stat specifice fiecărei componente din cadrul schemei de ajutor de stat, precum şi convenţiile de garantare şi plată a grantului şi convenţiile de implementare. Bugetul schemei este de 12,5 miliarde lei, iar garanţiile se vor acorda în limita unui plafon de 11,1 miliarde lei, pentru 11.500 beneficiari. De alocări au beneficiat companiile care aui aplicat pentru IMM Plus şi componentele acesteia - IMM România Plus, Agro Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus, Innovation Plus şi Rural Plus, schema fiind valabilă până la 30 iunie 2024.

Pentru a finanţa o parte din proiectele mari de infrastructură din ţara noastră, premierul Marcel Ciolacu însoţit de o parte a membrilor Guvernului s-a deplasat, în perioada 16-18 aprilie, în Qatar şi în Emiratele Arabe Unite pentru a avea discuţii cu autorităţile de acolo şi cu fondurile de investiţii din zona Golfului. Scopul declarat al vizitei oficiale a fost atragerea a 15 miliarde euro pentru dezvoltarea şi modernizarea Portului Constanţa, Aeroportului Internaţional Traian Vuia din Timişoara, pentru construirea Autostrăzii Comarnic-Braşov şi modernizarea căii ferate Predeal-Braşov.

Prima lună a trimestrului al II-lea a mai consemnat un consens la nivel legislativ, Parlamentul adoptând interzicerea păcănelelor în localităţile care au sub 15.000 de locuitori, măsură care, potrivit reprezentanţilor industriei, ar urma să afecteze negativ peste 200 de companii mici şi mijlocii care activează în acest sector economic şi care va reduce veniturile la bugetul de stat. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi a intrat în vigoare în 29 aprilie.

• Mai - Damen cere falimentul Şantierului Naval Mangalia, Florian Coldea - urmărit penal de DNA

În ciuda deficitului bugetar de 3,24% din PIB înregistrat la finalul lunii aprilie, Guvernul a continuat să mărească cheltuielile bugetare, deşi cetăţenii s-ar fi aşteptat ca acestea să fie reduse, în condiţiile în care, din raportările ANAF şi Ministerului Finanţelor, reiese că au fost colectaţi mai mulţi bani la bugetul de stat, dar cheltuielile depăşesc cu mult veniturile. În loc să ia măsurile care se impuneau, membrii Cabinetului Ciolacu au adoptat noi ordonanţe de urgenţă şi hotărâri de guvern prin care au stabilit majorări salariale - majorarea salariului minim brut pe ţară la 3700 lei de la 1 iulie, majorarea cu 10% a salariilor pentru mai multe categorii de angajaţi bugetari -, noi angajări de personal (2700 de noi angajaţi numai în domeniul sanitar şi 220 la ANAF) şi acordarea de noi finanţări pentru fermieri şi pentru companii.

Mai mult, în cursul lunii mai Guvernul a aprobat acordarea unui ajutor de stat individual de restructurare pentru compania naţională de transporturi aeriene române, Tarom SA, ajutor ce a fost aprobat anterior, în 29 aprilie de Comisia Europeană. Potrivit hotărârii de guvern, valoarea ajutorului de stat se ridică la 471 milioane lei, aproximativ 94,67 milioane euro. Din această sumă, 214, 3 milioane vor fi utilizaţi de Tarom pentru acoperirea deficitului de lichiditate şi echilibrarea financiară a companiei în anul 2024. Având în vedere necesitatea efectuării în luna iunie 2024 a unor plăţi urgente legate de achiziţionarea noilor aeronave B737 MAX, primă tranşă a ajutorului de restructurare, în cuantum de 60 de milioane de lei va fi acordată din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

Toate aceste cheltuieli bugetare au însă nevoie de finanţare şi, pentru a avea banii necesari, Guvernul a decis majorarea valorii totale a Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes" (Programul MTN) de la 68 miliarde euro la 75 miliarde euro. Potrivit hotărârii de guvern, măsura este necesară pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru anul 2024, precum şi pentru a crea flexibilitatea necesară pentru prefinanţarea nevoilor aferente anului 2025. Suma de 7 miliarde euro are în vedere acoperirea unul plan de emisiuni estimat de 10,5 miliarde de euro aferent anului 2024 şi a unui estimat de 8,5 miliarde euro pentru anul 2025. Pe lângă aceasta, Ministerul Finanţelor a continuat să se împrumute de la populaţie şi în cursul ultimei luni de primăvară, după ce în 13 mai a lansat o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 6% şi, respectiv, 6,85%.

La nivel macroeconomic, la finalul lunii mai grupul olandez Damen a cerut Tribunalului Constanţa să constate falimentul Şantierului Naval Damen Mangalia, în care statul e acţionar majoritar cu 51% prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului prin intermediul companiei de stat Şantierul Naval 2 Mai Mangalia. Falimentul a fost solicitat în condiţiile în care, după intrarea în vigoare a noii legi privind guvernanţa corporativă în companiile în care statul e acţionar majoritar, grupul Damen urmează să piardă conducerea managerială, operativă a şantierului naval şi a anunţat încă din august anul trecut că în aceste condiţii se retrage de la Mangalia. Pentru investiţiile făcute la Mangalia, cei de la Damen susţin că statul român ar trebui să le achite 160 milioane euro, sumă pentru care au deschis şi o procedură de arbitraj internaţional la o instanţă specializată din Viena, Austria.

Tot în luna mai, am consemnat vizita preşedintele Klaus Iohannis în SUA, care după întrevederea cu Joe Biden s-a întors acasă într-o postură mai rea decât aceea din momentul plecării. Pornit spre întâlnirea cu Joe Biden din postura de candidat al ţării noastre la funcţia de secretar general al NATO, ce va rămâne vacantă în luna octombrie după ce îi va expira mandatul lui Jens Stoltenberg, Iohannis s-a lovit de refuzul preşedintelui american în susţinerea acestei candidaturi şi nu s-a ales nici măcar cu o promisiune pentru susţinerea SUA în cazul ocupării unei funcţii la nivel european. Mai mult, preşedintele Biden a plusat şi i-a sugerat lui Klaus Iohannis ca ţara noastră să cedeze Ucrainei pentru apărare un sistem Patriot din cele comandate de la SUA, în condiţiile în care din cele şapte sisteme achiziţionate numai unul este operaţional în România.

Singura victorie pe plan extern înregistrată în luna mai a fost decizia preşedintelui turc Recep Tayip Erdogan de a permite cetăţenilor români care călătoresc în Turcia în scop turistic să intre în ţara respectivă pe baza cărţii de identitate, şederea fiind permisă pentru maximum 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. În schimb, premierul Marcel Ciolacu a discutat cu preşedintele Turciei despre posibilitatea ca mai multe companii din ţara respectivă să participe la realizarea proiectelor de infrastructură din România.

Pe plan intern mai consemnăm că, în 24 mai, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat începerea urmăririi penale pe numele foştilor generali SRI - Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă - şi avocatului Doru Trăilă, care i-ar fi promis omului de afaceri Cătălin Hideg că vor influenţa magistraţii pentru a-i schimba sentinţa de condamnare penală pronunţată de instanţa de fond. Cei trei i-ar fi solicitat lui Hideg plata a 600.000 euro, din care omul de afaceri ar fi achitat 100.000 de euro. Punerea sub urmărire penală a lui Coldea a inflamat o parte a societăţii civile şi a mass-media, care de-a lungul anilor l-au acuzat pe fostul general SRI de înfiinţarea aşa-numitului stat paralel.

• Iunie - Ciolacu şi Ciucă câştigă "comasatele"

Prima lună de vară a fost mai agitată decât de obicei prin prisma faptului că, pe lângă problemele bugetare cu care se confruntă Guvernul, am avut parte în 9 iunie de alegeri europarlamentare şi locale, de noi modificări de acte normative în domeniul fiscalităţii, dar şi de continuarea politicii de rectificare bugetară prin intermediul hotărârilor prin care Cabinetul Ciolacu suplimentează sumele alocate ministerul din subordine, politică criticată în dese rânduri de către Consiliul Fiscal.

Cea mai bună veste pentru liderii coaliţiei de guvernare PSD-PNL, Marcel Ciolacu şi Nicplae Ciucă, a venit în seara zilei de 9 iunie, când au constatat că au câştigat alegerile europarlamentare şi alegerile locale, pe care le-au comasat în aceeaşi zi, cu scopul declarat al izolării partidelor extremiste. În urma alegerilor pentru Parlamentul European, alianţa PSD-PNL şi-a tras partea leului, cu 48,55% din voturi, ceea ce a echivalat cu trimiterea în Parlamentul European a 19 deputaţi din cei 33 pe care îi are ţara noastră. Restul de locuri au fost repartizate astfel: AUR - 6 deputaţi, ADU - 3 deputaţi, UDMR - 2 deputaţi, S.O.S. România - 2 deputaţi şi un loc pentru candidatul independent Nicolae Ştefănuţă.

Surprizele neplăcute la aceste alegeri pentru Parlamentul European au fost votul acordat partidelor de extremă dreaptă şi scorul sub aşteptări înregistrat de Alianţa Dreapta Unită (USR-FD-PMP), scor care a dus la demisia lui Cătălin Drulă din funcţia de preşedinte al USR, la organizarea de alegeri interne pe repede-înainte în cadrul respectivei formaţiuni politice, alegeri în urma cărora Elena Lasconi - primarul reales al municipiului Câmpulung Muscel - a devenit preşedintele USR, iar în urma Congresului din 29 iunie şi candidatul partidului pentru funcţia de preşedinte al României la alegerile prezidenţiale programate în 24 noiembrie (turul I) şi 8 decembrie (turul II).

Menţionăm că la votul pentru Parlamentul European au fost prezenţi la urne 52,4% din numărul total al alegătorilor din ţara noastră, adică au votat peste 8,9 milioane de români, în timp ce la alegerile locale şi-au exprimat opţiunea 8,5 milioane de cetăţeni cu drept de vot.

Cele două partide aflate la guvernare au câştigat şi alegerile locale pentru primari, consilierii locali, consilierii judeţeni şi preşedinţii consiliilor judeţene. În urma votului pentru alegerile locale, Biroul Electoral Central a înregistrat următoarele rezultate: PSD - 34,92%, PNL - 29,73%, AUR - 6,36%, Alianţa Dreapta Unită (USR - PMP - Forţa Dreptei) - 5,76%, alianţa electorală PSD-PNL (în câteva localităţi urbane) - 5,36%, UDMR - 4,42%, candidaţi independenţi - 3,79%.

Printre surprizele înregistrate numărăm realegerea lui Nicuşor Dan ca primar general al Capitalei cu 47,94% din voturi, realegerea Elenei Lasconi (USR) şi a lui Dominic Fritz (USR) ca primari la Câmpulung Muscel şi Timişoara, pierderea alegerilor în Sectorul 1 al Capitalei de către primarul în funcţie Clotilde Armand (USR) în favoarea liberalului George Tuţă, victoria independentului Mihai Poliţeanu la primăria Ploieşti, victoria liberalului Valeriu Iftime la Consiliul Judeţean Botoşani, dar şi pierderea de către liderul liberal Gheorghe Flutur a şefiei Consiliului Judeţean Suceava.

Mandatele primarilor, consilierilor locali, consilierilor judeţeni şi preşedinţilor de consilii judeţene aleşi pe 9 iunie vor începe la data de 1 noiembrie 2024.

În ceea ce priveşte situaţia macroeconomică, deşi execuţia bugetară pentru luna mai publicată în 28 iunie de Ministerul Finanţelor arăta un deficit bugetar de 3,4% din PIB, adică 60,1 miliarde lei, Guvernul a continuat să ia măsuri pentru creşterea anvelopei cheltuielilor bugetare. Astfel, Executivul a decis suplimentarea schemei de ajutor de stat IMM Plus cu 2,49 miliarde lei, a decis rectificarea pozitivă a bugetului Ministerului Transporturilor prin două hotărâri de guvern prin care a alocat peste 4,5 miliarde lei, dar şi demararea a noi investiţii - un spital în sectorul 6 al Capitalei în valoare de 145,8 milioane euro, pentru care se va aloca bani dintr-un împrumut luat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi din bugetul de stat, şi un stadion de fotbal în municipiul Slatina, în valoare totală de 397 milioane lei, suma urmând a fi asigurată tot de la bugetul de stat. Tot de rectificare pozitivă prin hotărâri de guvern au beneficiat şi Ministerului Finanţelor(3 miliarde lei) şi Ministerul Dezvoltării (1,36 miliarde lei).

Pentru a contracara mărirea cheltuielilor bugetare, Cabinetul Ciolacu a luat şi un set de măsuri menite să îmbunătăţească colectarea veniturilor la bugetul de stat şi să mărească şi unele taxe. Astfel, în 13 iunie, Executivul a decis majorarea cu 10,4% - rata inflaţiei, a tututor taxelor miniere prevăzute de legea minelor 85/2003, după care în 21 iunie a bulversat tot mediul de afaceri, prin adoptarea a două ordonanţe de urgenţă, fără consultarea prealabilă a partenerilor sociali, acte normative ce modifică sistemul e-Factura şi introduce sistemul e-TVA.

În ceea ce priveşte e-Factura, Guvernul a decis extinderea utilizării sistemului de facturare electronică şi pentru tranzacţiile între afaceri şi consumatorii finali (B2C), în mod opţional în perioada 1 iulie 2024 - 31 decembrie 2024 şi obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2025. În ceea ce priveşte e-TVA, Guvernul a decis introducerea decontului pre-completat de TVA care trebuie modificat şi/sau completat şi depus de contribuabili până la data de 25 a fiecărei luni. În urma protestelor venite din partea mediului privat de afaceri, Guvernul a decis că, până la 1 ianuarie 2025,

nu se vor aplica sancţiuni pentru netransmiterea răspunsului la "Notificarea de conformare RO e-TVA" în cazul în care sunt neconcordanţe între datele încărcate în sistem de operatorii economici şi cele deţinute de instituţiile statului.

Măsurile luate de guvern în primele două trimestre privind cheltuielile bugetare au fost criticate de Banca Naţională a României în raportul privind stabilitatea financiară pe primul semestru publicat în luna iunie, în care se arată că există mai multe riscuri şi vulnerabilităţi sistemice cu privire la economia naţională şi la starea finanţelor publice. Dintre vulnerabilităţile citate în raport, amintim ponderea ridicată a firmelor subcapitalizate, creşterea numărului de procedure de insolvenţă declanşate şi gradul scăzut al intermedierii financiare. Experţii BNR mai arată că pe termen scurt, cei mai importanţi factori de risc la adresa stabilităţii financiare din România sunt: incertitudinile la nivel global în contextul războiului din Ucraina şi al conflictului din Orientul Mijlociu, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, nivelul şi persistenţa deficitelor gemene din ţara noastră, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi riscul asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare.