Guvernul ia în calcul amânarea aderării României la zona euro cu 1-2 ani

Guvernul ia în calcul amânarea aderării României la zona euro cu 1-2 ani, peste termenul de 1 ianuarie 2015 anunţat oficial de autorităţi, considerând că în acest interval politicile monetare şi fiscale trebuie consolidate, astfel încât cursul de schimb să fie unul de echilibru la momentul aderării. Întârzierea aderării României la zona euro este menţionată, cu grad de probabilitate, într-un document oficial, citat de Mediafax.

"În ceea ce priveşte aderarea la zona euro, chiar dacă aceasta se va realiza cu o întârziere de 1-2 ani, România trebuie în primul rând să fie pregătită pentru a adopta moneda euro, în sensul consolidării politicii monetare şi fiscale, astfel încât cursul la momentul aderării să fie un curs de echilibru caracterizat de stabilitate", se arată în document.

Acesta este primul document oficial în care este avansată aderarea cu 1-2 ani întârziere a României la zona euro.

Mai mulţi oficiali, printre care preşedintele Traian Băsescu şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, au vorbit în ultima vreme de posibilitatea amânării intrării României la zona euro faţă de calendarul actual de aderare, care stabileşte adoptarea euro în 2015.

Cele mai multe opinii vorbesc de o amânare de cel mult doi ani, perioadă în care România ar putea continua reformele structurale, beneficiind de avantajul unei politici monetare independente. În acest interval, banca centrală ar putea calibra mai bine rata de schimb la care se va face trecerea de la leu la euro.

Pe de altă parte, unii analişti şi oficiali consideră că România ar trebui să păstreze actualul calendar de aderare, chiar dacă obiectivul nu va fi îndeplinit, pentru că termenul de 2015 poate reprezenta un semnal de angajament politic mai puternic.

În noiembrie 2010, guvernatorul BNR a declarat că România ar trebui să amâne momentul aderării la zona euro dacă în următoarele luni se va constata că efortul de consolidare fiscală nu e susţinut de populaţie, arătând însă că prelungirea până în 2018 este un obiectiv mult prea îndelungat.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, în Estonia, că va declanşa o discuţie la nivelul BNR, al Guvernului, al analiştilor pentru a se ajunge la o concluzie dacă este bine ca România să-şi menţină obiectivul 2015 pentru accesul la moneda euro sau va trebui îmbunătăţită performanţa economică.

Şi şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, s-a pronunţat pe această temă, declarând la începutul anului că ţările cu regim flexibil al cursului de schimb, printre care şi România, nu trebuie să se grăbească cu aderarea la euro, ci să profite de avantajul unei politici monetare proprii.

Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-2, mecanismul european al ratelor de schimb, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro.

În luna decembrie a anului trecut, preşedintele Traian Băsescu a declarat pentru Financial Times că România va stabili în prima jumătate din 2011 dacă va menţine anul 2015 ca obiectiv pentru intrarea în zona euro.