GUVERNUL ÎN LUPTA ANTI-COVID 19: Un pas înainte, doi paşi înapoi

Trăim în plină conducere militară. După primul ordin militar emis de Ministerul de Interne în cursul săptă­mânii trecute care a dus la închiderea hotelurilor, resta­urantelor, cafenelelor, cluburilor şi altor asemenea locaţii, sâm­bătă a fost emis al doilea ordin militar, ce a intrat în vigoare noaptea trecută. Şi care, printre altele, ne recomandă - nu ne interzice - să limităm deplasările în timpul zilei la cele strict necesare(la serviciu, la magazinul alimentar din apropiere, la farmacie şi la medicul de familie ori specialist) şi care ne interzice să ieşim în timpul nopţii, între orele 22 şi 6. De asemenea sunt interzise grupurile mai mari de trei persoane pe stradă sau în spaţiul public. Această interdicţie a fost impusă în România, ultima dată, de Nicolae Ceauşescu, înainte de evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea regimului său politic.

Măsurile luate sâmbătă, la ora 21, cu aplicabilitate amânată până aseară, iar altele până în această seară, se înscriu, ca mod de decizie, tuturor hotârârilor luate în prima săptămână de urgenţă de guvernul Orban. Din analiza modului de acţiune a Executivului, se pare că acesta acţionează cu întârziere sau în ritmul prezidenţial impus de la Cotroceni, care în urmă cu nouă zile anunţa starea de urgenţă, dar o decreta abia luni, adică la începutul săptămânii trecute. Şi nu în primele ore, ci abia după-amiază, la ora 15.

La fel s-a întâmplat şi cu ordinul militar numărul 2 ce a intrat în vigoare aseară. Guvernul a lăsat liber popu­laţiei ca vineri şi sâmbătă să populeze străzile localităţilor, pădurile şi parcurile, să încingă grătarele, la o temperatură externă de 23 de grade, să răspândească masiv virusul, şi abia apoi a decis ceea ce a răzbătut în presă încă de vineri dimineaţă: restricţionarea deplasărilor. În aceste condiţii, sceneta jucată de Raed Arafat, de subordonaţii lui Marcel Vela şi de membrii Grupului de Comunicare Strategică, ce anunţau că informaţiile privind restricţionarea deplasărilor sunt un fake-news şi că documentul apărut în presă este doar un draft de care se delimitează, pare candidat la premiul Zmeura de aur pentru cea mai proastă distribuţie şi cel mai prost scenariu. Pentru că tot ce au infirmat vineri Raed Arafat şi angajaţii lui Marcel Vela, care s-au grăbit să sesizeze DIICOT cu privire la o scurgere de informaţii, s-a adeverit a doua zi, seara, spre noapte, la ora 21. Restricţiile de deplasare au fost instituite şi, de azi noapte, au intrat în vigoare.

Cu toate acestea, autorităţile ţin să ne liniştească şi ne spun că parcurgem o perioadă în care accentul trebuie pus pe prevenţie în lupta privind combaterea răspândirii pandemiei de Covid-19. Din păcate, deşi a trecut o săptămână de la instaurarea de către preşedintele Klaus Iohannis a stării de urgenţă, autorităţile nu reuşesc să impună cetăţenilor respectarea măsurilor luate, iar hotărârile factorilor politici nu reprezintă decât nişte paşi şovăielnici, care nu sunt meniţi să ofere încredere mediului de afaceri că va fi sprijinit să treacă bine peste criza economică suprapusă crizei din domeniul sănătăţii. Florin Cîţu, ministrul finanţelor publice, spunea în apărarea autorităţilor că prin cele două crize combinate nu a trecut niciun stat până acum şi că nu există exemple de bune-practici cu privire la măsurile necesare pentru depăşirea acestora.

Cu toate acestea, nu suntem în stare să aplicăm în politica internă nici măcar principiul mimetismului. Adică să imităm măsurile luate de statele puternice, care sunt dispuse să cheltuie oricât pentru sprijinirea mediului de afaceri şi a cetăţenilor pe perioada pandemiei. În timp ce băncile centrale ale statelor dezvoltate au trecut la injectări masive de bani în economiile interne, la noi Banca Naţională a României a părut preocupată în primul rând de soarta băncilor comerciale, pentru ca abia apoi să scadă, cu 0,5 puncte procentuale rata dobânzii. În domeniul bancar nu există aceeaşi unitate de măsură, fiecare bancă stabilind propriul termen pentru care plata ratelor la credite va fi amânată: una, două sau trei luni.

Lipsa unor măsuri unitare în piaţa bancară pentru depăşirea actualului moment a deschis poarta politicienilor care au introdus în Parlament un proiect de lege prin care, pe modelul Ungariei vecine, doresc amânarea plăţii ratelor la creditele bancare până la sfârşitul acestui an. Decizia politicienilor social-democraţi a iscat prima reacţie din partea mediului bancar care susţine că nu este momentul pentru o astfel de măsură care ar fi atât în defavoarea economiei naţionale, cât şi în defavoarea beneficiarilor.

La fel este situaţia şi cu măsurile luate de Guvern la mijlocul săptămânii trecute. Singura infuzie financiară reală aprobată de membrii Cabinetului Orban este aceea de 1,15 miliarde lei în compania Unifarm pentru echipamentele medicale necesare - măşti, mănuşi de unică folosinţă, etc. - pentru spitalele care sunt în prima linie în combaterea efectelor Covid-19.

În rest, doar promisiuni referitoare la firmele care vor fi afectate de măsurile luate.

• Peste 500 de euro, preţul unui certificat de forţă majoră

Decidenţii politici ne-au vorbit des­pre certificatul pe care companiile şi microîntreprinderile afectate ar trebui să îl obţină de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri pentru a beneficia de amânarea plăţii la utilităţi şi despre certificatul de forţă majoră necesar pentru amânarea plăţii facturilor către furnizori.

Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a spus: "Nu vor exista costuri pentru emiterea certificatelor de situaţie de urgenţă, care vor fi eliberate online. Certificatele vor fi emise pentru firmele care au activitatea afectată de criza coronavirusului. Certificatul stării de urgenţă va fi necesar începând cu luna aprilie 2020, întrucât starea de urgenţă a fost decretată în luna martie".

În privinţa certificatului de forţă majoră, acesta va fi eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCIR, eliberarea acestuia va costa 500 de euro, în lei la cursul BNR din ziua plăţii plus TVA la care se vor adăuga 30 de euro pentru 30 de minute de consultanţă de specialitate.

În timp ce întreg sectorul HORECA şi cel al transporturilor se confruntă cu o reducere drastică a activităţii, multe companii fiind pe punctul de a închide în aceste zile porţile, având nevoie acută de fonduri acordate direct, Guvernul a ales să sprijine mediul de afaceri prin intermediul sistemului bancar, alegând o procedură birocratică. Practic, fiecare companie afectată trebuie să depună o cerere, fie şi online, la MEEMA sau la CCIR, să aştepte eliberarea certificatului de situaţie de urgenţă sau a certificatului de forţă majoră. După obţinerea certificatului de la MEEMA, firma se va îndrepta către furnizorii de utilităţi pentru a solicita amânarea plăţii facturilor emise. După eliberarea certificatului de forţă majoră de la CCIR, firma are dreptul să solicite furnizorilor amânarea plăţii facturilor emise de către aceştia, dar conform precizărilor de pe site-ul Camerei de Comerţ rămâne la latitudinea celor din urmă dacă decid amânarea sau nu a plăţilor.

Toate aceste proceduri implică o anumită perioadă de timp, care poate depăşi perioada pentru care a fost instituită starea de urgenţă şi în care firmele se confruntă cu probleme privind sistarea sau închiderea activităţii.

Se pare că nimeni din guvernul Orban nu a luat în calcul acest fapt, atunci când miniştrii au ales să nu finanţeze direct, de la bugetul de stat, companiile afectate, ci să ofere doar simple garanţii bancare. Executivul ar putea să ofere şi granturi directe pentru sprijinirea companiilor, granturi în valoare maximă de 600.000 de euro pentru un beneficiar, deoarece, la sfârşitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a aprobat un document în care se indică şi această modalitate de sprijin, ce poate fi luată pe tot parcursul anului 2020 pentru firmele afectate de pandemia de Covid 19. Mai mult, Comisia Europeană a activat clauza prin care guvernele statelor membre, în caz de forţă majoră, cum este această pandemie, pot cheltui oricât doresc pentru a salva economia naţională, locurile de muncă şi sănătatea cetăţenilor.

Cu toate acestea, singura măsură luată real de Executiv este susţinerea, din bugetul de stat, a plăţii şomajului tehnic, în cuantum de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 4000 lei de persoană.

• "Stai în casă", înţeles ca "stai pe stradă"

În privinţa măsurilor impuse de Ministerul de Interne în prima săptămână de urgenţă, în afara închiderii hotelurilor, restaurantelor, cafenelelor, cluburilor şi altor locaţii, restul măsurilor au lipsit cu desăvârşire în etapa implementării lor. Dacă în primele două zile ale stării de urgenţă, traficul rutier a scăzut considerabil, iar mulţi dintre cetăţeni au înţeles că trebuie să stea în casă şi să iasă doar atunci când este necesar - deplasare la locul de muncă pentru domeniile în care nu se poate presta munca de la domiciliu, deplasare pentru achiziţionarea de alimente sau medicamente, ori alte bunuri de strictă necesitate - începând de la mijlocul săptămânii, oamenii şi-au reluat vechile obiceiuri şi la finalul săptămânii s-a înregistrat o valoare crescută a traficului rutier şi a numărului de persoane aflate pe străzile localităţilor.

Probabil că la acest lucru a contribuit şi modul în care autorităţile au raportat cazurile de infectare cu coronavirus, numărul celor izolaţi la domiciliu şi a celor aflaţi în carantină. Dacă în primele zile Grupul de Comunicare Strategică din cadrul Guvernului a emis câte două informări pe zi, la ora 10:00 şi ora 18:00, începând de joi, autorităţile au ales să ofere o singură informare, la ora 13:00, privind situaţia evoluţiei epidemiei de coronavirus în ţara noastră.

În acest timp, angajaţii Ministerului Apărării Naţionale au demarat ridicarea, în cinci zile, a unui spital de campanie în interiorul curţii Institutului Ana Aslan, spitalul de boli infecţioase Matei Balş a achiziţionat 100 de saci pentru cadavre, iar spitalul Colentina s-a transformat în spital suport pentru combaterea epidemiei. Toate aceste lucruri se pare că nu i-au alarmat pe cetăţeni cu privire la ceea ce urmează, aşa cum nu i-a alarmat nici declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis care a afirmat, după ce Parlamentul a emis hotărârea de aprobare a decretului prezidenţial privind starea de urgenţă, că vom avea mai multe cazuri decât în prezent, conform experţilor care susţin că epidemia se va răspândi în continuare şi că vârful acesteia în România este aşteptat la mijlocul lunii aprilie sau cel mai târziu începutul lunii mai.

Din cauza lipsei de prevenţie a cetăţenilor, o parte dintre membrii Grupului de suport tehnico-ştiinţific au luat în calcul propunerea reducerii deplasărilor pentru persoanele fizice. O scurgere de informaţii din cadrul grupului a oferit mass-media draftul unui proiect de hotărâre prin care s-ar fi interzis aproape total deplasările persoanelor fizice şi s-ar instaura un fel de izolare generală pentru o anumită perioadă de timp. Ministerul de Interne s-a autosesizat în urma scurgerii de informaţii şi a făcut o plângere la DIICOT pentru efectuarea cercetărilor penale în acest caz. Grupul de suport tehnico-ştiinţific a anunţat că informaţiile apărute în mass-media sunt doar un draft, că se delimitează de textul respectiv şi a susţinut că nu se impun astfel de măsuri în acest moment.

După care, sâmbătă la ora 21, aproape toate dispoziţiile din draftul respectiv, negat iniţial de autorităţi, au fost incluse în ordinul militar numărul 2.

În aceste condiţii, câtă încredere mai putem avea în autorităţile de la Bucureşti, care între timp au interzis furnizarea de către prefecţi a informaţiilor din teritoriu către presa locală şi regională privind situaţia Covid 19?