Guvernul majorează deducerea fiscală pentru "electorată"

Deducerea lunară de care ar urma să beneficieze persoanele care vor utiliza schema fiscală pentru restructurarea creditelor, denumită "electorată" de presă, va fi de maximum 900 lei, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) care introduce măsura.

Iniţial, această deducere era limitată la 500 lei/lună.

Persoanele care pot să beneficieze de această facilitate trebuie să aibă venituri brute din salarii sau din pensii de cel mult 2.000 lei, conform proiectului de OUG.

Decizia autorităţilor să majoreze cu 400 lei limita maximă a deducerii fiscale este menită să crească atractivitatea acestei măsuri, consideră analistul economic Aurelian Dochia. "În formatul anterior, exista posibilitatea să apară multe cazuri de clienţi bancari care să refuze să apeleze la această facilitate, având în vedere că deducerea ar urma să se aplice abia la începutul anului 2016", ne-a explicat domnia sa.

Aurelian Dochia susţine că aspectul cel mai benefic al "electoratei" este caracterul opţional.

Economistul ne-a precizat: "Măsura ridică, în continuare, multe semne de întrebare cu privire atât la eficienţă, cât şi la echitate. Clienţii care vor termina de plătit ratele în curând, precum şi cei cu venituri mai mari de 2.000 lei, ar putea să reclame că sunt defavorizaţi de această iniţiativă".

Schema fiscală este opţională atât pentru debitori, cât şi pentru creditori, şi ar urma să se aplice pentru clienţii care solicită restructurare la bănci şi la instituţiile financiare nebancare (persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare străine) înscrise în Registrul General de la Băncii Naţionale a României (BNR), se arată în nota de fundamentare a ordonanenţei de urgenţă.

Deducerea se va acorda lunar, începând cu drepturile reprezentând venituri din salarii şi pensii aferente lunii ianuarie 2016, pentru o singură sursă de venit şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, dar nu mai mult de 900 lei, în anumite condiţii, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător, precizează documentul.

Rata dobânzii aferentă obligaţiilor de plată din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului nu poate fi mai mare decât rata dobânzii prevăzută de contract la data solicitării acordării restructurării, stipulează ordonanţa.

Creditorul nu va putea majora rata dobânzii sau alte costuri aferente finanţării şi nici impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data solicitării restructurării, subliniază OUG.

Facilitatea fiscală propusă de Guvern urmăreşte să stimuleze creşterea economică, prin majorarea consumului populaţiei în cadrul formării PIB, să majoreze venitul disponibil pe o perioadă limitată pentru populaţia cu venituri aflate sub nivelul salariului mediu pe economie, precum şi diminuarea pentru această categorie a efortului cu plata serviciului datoriei la bănci şi instituţii financiare nebancare (IFN), să îmbunătăţească eficienţa utilizării lichidităţii existente în sistemul financiar şi să creeze condiţiile pentru temperarea ritmului de creştere a riscului de credit din sistem şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor instituţiile de credit şi IFN.

• Executivul susţine că măsura va creşte veniturile la buget

Principalele avantaje ale măsurii sunt, potrivit Executivului, majorarea veniturilor la bugetul de stat (TVA, accize, taxe vamale etc.), în special în primii doi ani de la momentul aplicării măsurii, pe canalul creşterii consumului; stimularea majorării venitului disponibil, a consumului şi a creşterii economice fără costuri fiscale imediate; majorarea veniturilor disponibile ale populaţiei vor conduce şi la creşterea depozitelor bancare; îmbunătăţirea disciplinei la plată în economie, prin stimularea debitorilor de a-şi onora mai responsabil serviciul datoriei; fructificarea mai bună a lichidităţilor existente în prezent în sistemul financiar; creşterea şanselor de recuperare a creditelor neperformante din portofoliul băncilor şi al IFN, precum şi de reducere a riscului de credit, în special în primii doi ani de la momentul aplicării măsurii, ca urmare a diminuării serviciului datoriei aferent debitorilor cu venituri sub salariul mediu pe economie şi reducerea presiunii de creştere a salariilor şi pensiilor ca urmare a creşterii venitului rămas disponibil.

Guvernul estimează că veniturile bugetare din colectarea impozitului pe venit vor fi mai mici cu 975 milioane lei, în anul 2016, respectiv 1,017 miliarde lei, în 2017.

Executivul susţine, însă, că eventualele consecinţe nefavorabile ale aplicării acestei măsuri nu sunt de natură să conducă la destabilizarea echilibrelor macroeconomice şi nici să diminueze credibilitatea partenerilor externi în economia ţării noastre.

"Estimările conduc la concluzia că măsurile ar putea majora creşterea economică cu circa 0,25 puncte procentuale în fiecare an de aplicare", se afirmă în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, care continuă: "Efectul maxim asupra creşterii economice ar putea fi de aproximativ 0,5 puncte procentuale în fiecare an, în condiţiile în care: (i) atât debitorii, cât şi creditorii ar adera la această schemă în mod semnificativ, (ii) debitorii ar folosi într-o măsură covârşitoare surplusul de venit disponibil obţinut pentru majorarea consumului şi (iii) creşterea pe această cale a consumului s-ar localiza pentru produse şi servicii fabricate în România".

Săptămâna trecută, ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, a declarat că persoana responsabilă pentru această măsură este ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, după ce acesta afirmase, cu două luni înainte, că "electorata" ţine de politica fiscală, domeniu aflat sub coordonarea ministrului de Finanţe.

Ambii miniştri contrasemnează proiectul de ordonanţă de urgenţă semnat de premierul Victor Ponta.