Executarea silită nu va mai putea fi încuviinţată de executorii judecătoreşti, potrivit unei ordonanţe de urgenţă pentru modificarea Codului de procedură civilă, adoptate în şedinţa de astăzi a Guvernului.
Potrivit unui comunicat al Executivului, competenţa de a încuviinţa cererea de executare silită va reveni instanţei judecătoreşti, care va efectua, astfel, un control judecătoresc preventiv asupra declanşării procedurii de executare silită propriu-zisă, ca garanţie a respectării dreptului justiţiabililor la un proces echitabil.
Până în prezent, competenţa de încuviinţare a cererii de executare silită a aparţinut executorilor judecătoreşti. Această atribuţie le-a fost acordată începând cu anul 2014, în urma unei modificări aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr.138/2014.
"Curtea Constituţională a constatat, însă, recent (prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015) că declanşarea executării silite fără un controlul judecătoresc prealabil încalcă exigenţele dreptului la un proces echitabil, prin lipsa garanţiilor de imparţialitate şi independenţă specifice numai instanţelor judecătoreşti. Totodată, Curtea Constituţională a reţinut că încuviinţarea executării silite nu poate fi delegată executorului judecătoresc, acesta nefăcând parte din autoritatea judecătorească", precizează Guvernul.
Potrivit sursei citate, încuviinţarea executării silite - condiţie esenţială în angrenajul formalităţilor prealabile începerii executării silite propriu-zise - constituie o etapă care îşi pune amprenta asupra întregii proceduri de executare silită.
Prin actul normativ adoptat, Guvernul a pus de acord dispoziţiile Codului de procedură civilă cu Constituţia României, precum şi cu decizia Curţii Constituţionale, revenindu-se, practic, în privinţa formalităţilor premergătoare declanşării executării silite propriu-zise, la sistemul consacrat iniţial de noul Cod de procedură civilă, anterior modificării sale prin Legea nr. 138/2014.
De asemenea, Executivul pecizează că se revine la sistemul instituit prin Codul de procedură civilă, anterior amendării sale prin Legea nr. 138/2014, şi în ceea ce priveşte regimul căilor de atac, în sensul că:
- Încheierea de admitere a cererii de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac; rămân însă aplicabile dispoziţiile referitoare la posibilitatea de a cere, pe calea contestaţiei la executare, anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dacă fără îndeplinirea condiţiilor legale;
- Încheierea de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel, exclusiv de creditor.