Guvernul, sufocat de cererile primarilor şi şefilor de consilii judeţene

Lipsa unei alocări financiare pentru cheltuielile de funcţionare, la rectificarea bugetară din luna august, şi modificarea Codului Fiscal au nemulţumit structurile asociative din administraţia publică locală, ai căror reprezentanţi s-au dus, ieri, peste premierul Nicolae Ciucă, pentru a solicitat explicaţii în legătură cu măsurile adoptate de Guvern în ultimele 45 de zile. Reprezentanţii Asociaţiilor Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Comunelor din România şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene i-au atras atenţia şefului Guvernului că primăriile riscă să nu îşi mai poată desfăşura activitatea în bune condiţii, dacă unele măsuri din ordonanţa de urgenţă prin care a fost modificat Codul Fiscal vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023 şi dacă Executivul nu va suplimenta bugetele localităţilor la viitoare rectificare bugetară.

"I-am explicat premierului că modificarea Codului Fiscal privind grilele de impozitare pe proprietate, calculate conform grilei notarilor, nu poate fi aplicată în acest moment, şi domnul Ciucă ne-a transmis că membrii Guvernului se gândesc la prorogarea intrării în vigoare a acestei măsuri. Inclusiv secretarul de stat Daniela Pescaru, reprezentanta Ministerului Finanţelor la întâlnirea de ieri cu Asociaţia Oraşelor şi Asociaţia Comunelor, a afirmat că este de acord cu prorogarea măsurii respective. I-am solicitat premierului ca pentru perioada 2021-2027 să fie constituit începând cu anul 2023 un fond de creditare nerambursabilă la nivelul Guvernului, fond din care să fie alocate sumele necesare cofinanţării proiectelor administraţiei publice locale finanţate din fondurile europene", a spus, pentru ziarul BURSA, Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România.

Un alt motiv de nemulţumire pentru edilii din oraşele mici şi din comune o reprezintă faptul că ei trebuie să asigure din bugetele locale plata burselor pentru elevi. De aceea, la întâlnirea cu premierul a fost nevoit să participe şi ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu, căruia i s-au cerut explicaţiile necesare.

"L-am întrebat pe domnul Cîmpeanu ce acte trebuie să respectăm pentru plata burselor: hotărârea de guvern din 2021 sau ordonanţa din 2022? Nu ne-a prezentat nicio soluţie, în condiţiile în care, din analizele noastre, reiese că avem nevoie de 3 miliarde lei pentru plata tuturor burselor, iar Guvernul ne-a asigurat doar 1,3 miliarde lei. De exemplu, oraşul Bolintin Vale a plătit în 2021 cu titlu de burse pentru elevi suma de 600.000 lei. În 2022, valoarea burselor ce trebuie plătite în Bolintin Vale se ridică la 2,4 milioane lei. Apoi, la licerul şi grupul şcolar din localitatea respectivă, din 1400 de elevi, peste 1100 sunt din alte localităţi. Ce ar trebui să facă acest primar? Să mărească impozitele sau să introducă taxe noi pentru locuitorii oraşului pentru a avea bani la buget să plătească bursele respective pentru copiii din alte localităţi? Considerăm că acest lucru nu este normal", ne-a spus preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor.

El ne-a transmis că Ministerul Educaţiei susţine că de anul viitor nu se vor mai acorda burse elevilor, ci va exista o alocaţie anuală, care pentru ciclul primar va fi de 500 lei per copil, pentru ciclul gimnazial de 1000 lei per copil, iar pentru şcolile profesionale şi licee 1500 lei per elev.

"În acest moment, bursa de performanţă este de 500 lei pe lună, bursa de merit este de 250 lei pe lună, bursa de studiu - 150 lei pe lună şi bursa socială - 250 lei pe lună. Ce propune Ministerul Educaţiei pentru anul viitor înseamnă o scădere a sprijinului acordat elevilor. Practic, în medie, bursa actuală de 250 lei pe lună va scădea la 50 lei pe lună", a arătat Ionel Chiriţă.

Primarii au cerut guvernului şi aşa numitele "pensii speciale" pentru şefii administraţiei publice locale, venituri care nu le-au fost acordate niciodată, plata lor fiind amânată în fiecare an de Guvern, deşi ele au fost introduse prin Codul Administrativ în anul 2019.

"Impactul bugetar nu este aşa cum s-a spus de 600 de milioane, pentru că această indemnizaţie va fi primită de cel care nu mai e în funcţia de primar, ori mulţi au murit, mulţi sunt foarte tineri. Ar fi o chestiune morală de recunoaştere a acestei funcţii, iar domnul prim-ministru a recunoscut că e o decizie politică şi a spus că va ridica această problemă în prima şedinţă a coaliţiei. UDMR a declarat pe faţă că susţine aceste revendicări ale noastre. (...) Avem primari care nu se pot interna într-un centru de bătrâni că nu au cu ce să cotizeze din pensia de 2.000 de lei. Cred că guvernul are această datorie pentru că le-am zis că noi vom ridica steagul la alegeri şi dacă tu nu mă vezi acum, s-ar putea nici eu să nu te văd data viitoare", a declarat Dorinel Soare, primarul comunei Niculeşti.

La întâlnirea cu reprezentanţii structurilor asociative din administraţia publică locală au participat, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, Attila-Zoltan Cseke - ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, Sorin Cîmpeanu - ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Abrudean - şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Daniela Pescaru şi Mihai Diaconu - secretari de stat în Ministerul Finanţelor, Carmen Moraru - secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adeline Dan - secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Conform comunicatului de presă emis de Guvern după întâlnirile respective, o altă temă importantă de discuţie a fost implementarea reformelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atragerea finanţărilor din acest mecanism financiar.

"Premierul Ciucă a apreciat interesul autorităţilor locale pentru atragerea de finanţare din PNRR şi a arătat că Executivul va continua să susţină accesul comunităţilor, în mod egal, la fondurile europene şi naţionale pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a ţării, mai ales în privinţa dezvoltării reţelei de asistenţă medicală în comunităţi prin cabinete medicale şi centre comunitare integrate. Totodată, miile de proiecte depuse de autorităţile locale pentru programele Valul Renovării şi Fondul Local, preocuparea pentru eficienţă energetică, extinderea digitalizării şi reducerea birocraţiei vor genera îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte serviciile publice oferite cetăţenilor. Discuţiile s-au axat şi asupra măsurilor de protejare a cetăţenilor şi economiei de efectele creşterii preţurilor la energie. Premierul a asigurat că pentru iarna anului 2022-2023 măsurile de plafonare şi compensare vor fi aplicate potrivit deciziilor guvernamentale, în prezent fiind în analiză situaţia energetică în perspectiva identificării unor noi soluţii", se arată în comunicatul de presă emis de Guvern.

În cadrul discuţiilor, prim-ministrul Nicolae Ciucă a arătat că Guvernul a majorat în acest an bugetele Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al Programului naţional de construcţii de interes public sau social pentru a fi continuate investiţiile în infrastructura comunităţilor locale - modernizare drumuri, şcoli, infrastructură de învăţământ, spitale, reţele de apă şi canalizare. Şeful Guvernului a mai menţionat că Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny - cel mai amplu din perspectiva fondurilor bugetare alocate - intră în linie dreaptă după ce primele contracte de execuţie au fost semnate şi le-a cerut edililor să colaboreze cu Ministerul Dezvoltării pentru a îndeplini toate criteriile de eligibilitate.