HELI SIMOLA, BOFIT: Preţul războiului din Ucraina va fi mare pentru Rusia

Preţul războiului declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin în Ucraina va fi mare pentru economia rusă, anticipează Heli Simola, senior economist la The Bank of Finland Institute for Emerging Economies (BOFIT), estimând că impactul scăderii economice şi al izolării Rusiei de restul lumii va fi mult mai mare decât costurile militare, care vor atinge cel puţin 110 miliarde de dolari.

Heli Simola afirmă, potrivit intellinews.com: "Războiul Rusiei în Ucraina este, înainte de toate, o tragedie umană de proporţii şi un atac asupra economiei şi societăţii Ucrainei. Dar şi Rusia va ajunge să plătească un preţ mare pentru decizia sa crudă de a duce acest război. Preţul războiului pentru Rusia este, desigur, imposibil de estimat cu exactitate. Dar putem examina diverşi indicatori pentru a ilustra amploarea costurilor. Înainte de începerea războiului, economia Rusiei era aşteptată să crească cu un total de aproximativ 5% în 2022-2023, dar ca urmare a invaziei şi a pachetului masiv de sancţiuni care a urmat, acum se aşteaptă să scadă cu 8-10% în aceeaşi perioadă. Fără război, PIB-ul Rusiei ar fi putut fi, prin urmare, cu 15% mai mare în 2023. La cursul de schimb mediu din 2021, aceasta înseamnă o pierdere în PIB de aproximativ 270 de miliarde de dolari numai în 2023".

Cel mai evident cost este al luptelor în sine, respectiv cheltuielile de apărare, conform sursei citate. Cheltuielile pentru apărare ale Rusiei vor creşte cu cel puţin 1.200 de miliarde de ruble în 2022, comparativ cu totalul bugetat înainte de război. Potrivit bugetului provizoriu al Rusiei pentru perioada 2023-2025, cheltuielile sale de apărare pentru perioada respectivă sunt majorate cu un total de 2.600 miliarde de ruble peste cifra bugetată anterior.

"Deci, de la începutul războiului, cheltuielile de apărare ale ţării au crescut cu cel puţin 3.700 de miliarde de ruble (aproximativ 53 de miliarde de dolari la cursul de schimb mediu oficial din acest an)", susţine Simola, adăugând că mai multe cheltuieli de război pot fi incluse în buget la "cheltuieli de securitate naţională", iar acest capitol a fost majorat pentru anii 2022-2025 cu 3.700 de miliarde de ruble peste nivelul bugetat anterior.

Adăugarea acestor sume înseamnă că se alocă în plus 7.400 de miliarde de ruble (110 miliarde de dolari, adică aproape 6% din PIB-ul Rusiei în 2021) pentru serviciile militare şi de securitate.

"Totalul cheltuielilor poate fi chiar mai mare decât acesta, deoarece nu toate cheltuielile bugetare sunt detaliate", spune Simola, precizând: "Este posibil, de asemenea, ca nivelul cheltuielilor să fie crescut şi mai mult decât cifra bugetată".

• Costul de oportunitate pierdută, greu de evaluat

Mai greu de evaluat este costul de oportunitate pierdută - banii pe care Rusia i-ar fi putut câştiga dacă ar fi cheltuit fondurile mai sus menţionate pentru ceva pozitiv, menţionează sursa citată.

De exemplu, Ucraina estimează costul total al războiului între 700 de miliarde şi un trilion de dolari, costul distrugerilor fizice fiind puţin peste 100 de miliarde de dolari, iar aproximativ 180 de miliarde de dolari - cel al reconstruirii. Restul reprezintă creşterea pierdută, devalorizarea monedei, pierderile din plecarea investitorilor în obligaţiuni şi toate celelalte "care ar fi putut fi" dacă Rusia nu ar fi declanşat războiul.

"Fără război, statul rus ar fi putut folosi banii pentru bunăstarea cetăţenilor săi. În schimb, ca să-şi finanţeze războiul, statul rus va trebui să taie cheltuielile pentru chestiuni benefice, precum construcţia de drumuri şi promovarea ştiinţei", afirmă Simola, adăugând: "Cheltuielile suplimentare pentru apărare pot creşte producţia în industria militară, dar nu vor spori bunăstarea cetăţenilor ţării".

Potrivit sursei citate, cu adevărat dificil de apreciat este stagnarea pe termen lung pe care o vor produce sancţiunile occidentale asupra tehnologiei. Potenţialul de creştere a Rusiei înainte de război a fost estimat la 1,5%, deoarece Putin deturna multe resurse de la investiţii pentru a-şi construi fortăreaţa financiară. Acum, sancţiunile occidentale au redus şi mai mult acest potenţial.

• Simola: "Pentru o lungă perioadă de timp, Rusiei îi va fi foarte greu să obţină finanţare internaţională şi să atragă investiţii străine"

"Războiul şi sancţiunile economice impuse Rusiei au contribuit enorm la incertitudinea economiei ruse", declară Simola, menţionând: "Pentru o lungă perioadă de timp, Rusiei îi va fi foarte greu să obţină finanţare de pe pieţele internaţionale şi mai ales să atragă investiţii străine. Sancţiunile economice impuse Rusiei de multe ţări înseamnă restricţii semnificative în privinţa oportunităţilor acesteia de a accesa tehnologie înaltă şi multe alte bunuri importate. Productivitatea scade. Ca o consecinţă a războiului, sute de mii de cetăţeni au fugit deja din Rusia. Acest lucru ar putea însemna că secţiunea mai educată a forţei de muncă, în special, se va micşora pe termen lung".

BOFIT estimează că potenţialul de creştere pe termen lung al Rusiei ar putea fi acum de numai 0,5-1%, ceea ce înseamnă că Rusia nu va reveni la dimensiunea de dinainte de război nici până la sfârşitul deceniului.

Banca Mondială se aşteaptă ca expansiunea globală să se modereze de la 5,9% în 2021 la 2,9% în 2023, iar creşterea va fi afectată în continuare de crizele multiple în desfăşurare. Potrivit sursei, Rusia va rămâne constant în urma restului lumii şi va scădea în clasamentul privind PIB-ul mondial. Înainte de anexarea Crimeei în 2014, Rusia era pe cale să depăşească economia Germaniei (după PIB în dolari) şi să devină cea mai bogată ţară din Europa.

Rusia este cea mai prosperă ţară dintre toate fostele state sovietice care nu au aderat la UE (după PIB pe cap de locuitor), datorită producţiei sale de petrol şi, în termeni de paritate a puterii de cumpărare, este la egalitate cu extremitatea inferioară a UE. Acest lucru se va schimba, potrivit sursei citate, în opinia căreia costul total al pierderilor în PIB, în următorii doi ani, plus cheltuielile pentru apărare vor ajunge la un total de 380 de miliarde de dolari. Ţinând cont de costurile de oportunitate pierdute, această cifră ar trebui să fie de aproape zece ori mai mare dacă se ia în calcul experienţa Ucrainei.

În fapt, vom asista la o scădere constantă a calităţii vieţii pentru ruşi. Deja, gama de produse şi servicii disponibile publicului rus a fost diminuată de sancţiuni, iar înlocuitorii autohtoni sunt în mare parte de calitate inferioară şi mai scumpi. Scăderea veniturilor reale este aşteptată să se accelereze în a doua jumătate a acestui an, pe măsură ce schimbările încep să devină mai vizibile.

Concluzionând, sursa citată arată că, în cele din urmă, ironia finală este că Ucraina, care se poate aştepta la un boom investiţional în cazul revenirii păcii, va depăşi Rusia în ceea ce priveşte creşterea economiei, veniturile şi calitatea vieţii.