HORIA GUSTĂ, PREŞEDINTE AAF: "Nu cred că anul viitor vom avea dividende la nivelul anilor din trecut"

Nu cred că anul viitor vom avea dividende la nivelul anilor din trecut, a afirmat, ieri, Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF) şi directorul general al administratorului de fonduri Certinvest, în cadrul unei conferinţe organizate de publicaţia Piaţa Financiară. Oficialul AAF a mai spus, printre altele, că comunitatea pieţei de capital discută cu Ministerul de Finanţe reducerea impozitului pe câştiguri de capital de la 10 la 1%.

Gustă a precizat: "Eu nu sunt adeptul dividendelor, cred că dividendele nu fac decât să decapitalizeze companiile. Dacă ştiu bine, media dividendelor la Bursa de Valori Bucureşti, în ultimii ani, a fost aproape de 10 puncte (procentuale), dar a oscilat între 8 şi 10 puncte, asta şi datorită faptului că semnalul l-a dat statul român prin dividende suplimentare, dividende suplimentare pe care le-a cerut de la companiile unde era acţionar majoritar. În contrapondere şi ceilalţi emitenţi au dorit şi au oferit dividende interesante pentru a fi în continuare acţiunile atractive. Mărturisesc că nu cred că anul viitor vom avea dividende la nivelul anilor din trecut".

Acesta a mai precizat că la nivelul Asociaţiei Administratorilor de Fonduri, Asociaţiei Brokerilor şi Bursei de Valori există un deziderat de la începutul anului pentru a încerca stimularea investitorilor de retail. Gustă a opinat că industria fondurilor de investiţii ar putea să crească "fără foarte multe eforturi" până la 10% din PIB.

"Cu măsuri de simplificare a declaraţiei de venit prin reţinere la sursă a impozitului, dar totodată şi printr-o solicitare adresată Ministerului de Finanţe care vine şi... solicitare adresată Ministerului de Finanţe cu privire la un incentive (stimul - n.r.) fiscal în sensul unei reduceri a impozitului pe câştiguri din pieţe de capital de la 10 la 1%. Sunt două măsuri care ar putea creşte numărul investitorilor care se uită către piaţa de capital. Declaraţiile ar fi mult mai simplificate, declaraţia de venit anuală. Impozitul ar fi reţinut de administratorii de fonduri sau de societăţile de brokeraj, iar faptul că impozitul ar fi 1% cu siguranţă că ar îndrepta mai multe priviri către această piaţă. Pe de altă parte avem de lucrat împreună la creşterea nivelului de educaţie financiară. Un studiu de acum câteva zile ne arăta că 40% dintre români îşi ţin banii în şifonier. (...) Aici avem de lucrat cu toţii, autorităţi, jucători din piaţă, bursă, pentru a creşte nivelul de educaţie financiară. (...) Avem un potenţial extrem de mare. Cred că piaţa de fonduri de investiţii poate să crească ca pondere în PIB până la 10 puncte (procentuale) fără nicio problemă, fără foarte multe eforturi, dar, cum spuneam, eforturile ţin de noi", a spus Horia Gustă.

Oficialul AAF a adăugat că problema şi avantajele majore pe care le-ar avea statul prin reţinere la sursă se cunosc la Ministerul de Finanţe.

"Din perspectiva solicitărilor pe care le-a făcut Asociaţia Fondurilor, a Brokerilor şi Bursa de Valori, informaţia se ştie la Ministerul de Finanţe, se cunoaşte problema, se ştiu avantajele majore pe care Ministerul de Finanţe le-ar avea prin faptul că ar avea banii prin reţinere la sursă de către administrator şi de către societăţile de brokeraj, ar avea banii din câştigurile de capital în luna următoare realizării câştigului şi nu în anul următor pe baza declaraţiei (fiscale) şi a plăţii. Cu siguranţă că a fost un an greu anul acesta pentru Ministerul de Finanţe sau în principal pentru Ministerul de Finanţe astfel încât aşteptăm finalizarea alegerilor şi vom fi din nou la masă împreună cu ei şi cu Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru a încerca să ducem, să-l punem şi în practică", a mai notat Gustă.

El a spus că piaţa de capital din România poate să fie şi mai atractivă pentru investitorii din afară. Totodată, Gustă a evidenţiat faptul că emisiunea Fidelis a MFP ce se încheie astăzi a avut subscrieri medii zilnice de 100 de milioane de lei, fapt care arată că sunt bani şi investitori în piaţă.

"Sunt câţiva paşi pe care ar trebui să-i punem pe masă investitorilor din afara ţării, mă refer la faptul că avem nevoie de mai multe companii la Bursa de Valori, avem nevoie de companii mai mari şi avem nevoie de companii mai tranzacţionate. Uram Bursei de Valori, în urmă cu o săptămână, când aniversa 25 de ani de la startarea de după Revoluţie, făceam o urare care spunea că mi-aş dori foarte mult ca să avem în anii ce urmează sau cel puţin în anul care urmează două companii din fiecare judeţ cu acţiuni sau obligaţiuni la Bursa de Valori. Au existat voci care au spus că nu sunt bani pentru aşa ceva şi i-aş contrazice. Emisiunea Fidelis din luna noiembrie a arătat până acuma o subscriere în medie zilnică de peste 100 de milioane de RON în titluri de stat în lei şi euro, o cifră extrem de mare, surprinzătoare mărturisesc pentru mine, întrucât dobânzile pe care statul le-a oferit nu au fost extrem de atractive, emisiunea din vară a fost mult mai atractivă din punct de vedere al randamentelor, şi cu toate acestea subscrierile au fost peste 100 de milioane de RON în medie în fiecare zi, emisiune Fidelis care se termină mâine (astăzi - n.r.), 27 noiembrie. Deci iată sunt bani, o parte din aceşti bani cu siguranţă că pot lua calea bondurilor private care vin la bursă într-un număr din ce în ce mai mare în ultima vreme. Dacă reţin bine, anul trecut au fost un număr de 19 companii care au venit la Bursa de Valori cu bonduri private. Şi anul acesta a fost un număr însemnat şi ştiu că în continuare se derulează emisiuni de bonduri, emisiuni private. Ce mi-a atras atenţia într-un mod şi mai plăcut este şi faptul că vin companii şi cu acţiuni la bursă. În ultimele luni avem două sau trei companii care au venit cu acţiuni şi sunt şi altele. Deci avem nevoie de mai multe companii. E adevărat, ele trebuie să fie şi mai mari pentru a atrage atenţia investitorilor din afară şi aici iarăţi depinde de noi. (...) Sunt nume mari în economia românească, companii care ar fi extrem de tentante pentru bursă. Aş aminti doar compania din Polonia care face exact ce face eMag-ul în România. Astfel că poate eMag-ul ar fi o soluţie minunată pentru piaţa de capital. Să nu uităm de asemenea că Hidroelectrica reprezintă un deziderat extrem de interesant pentru bursă, o companie a cărei venire la bursă cu siguranţă ar atrage atenţia şi mai mult investitorilor din afară. Ultimul pas, mă refer la nevoia de companii mai tranzacţionate, nevoia unei lichidităţi şi mai mari. Chiar dacă observăm că într-adevăr volumele cresc, nu cred că trebuie să ne oprim aici. Volumele medii zilnice cresc în ultimii ani pentru că bursa face paşi într-adevăr pentru creşterea volumelor de tranzacţionare. Cred că mai avem de construit împreună", a explicat Horia Gustă.