Iancu Guda a efectuat primul studiu de impact al blocajului autorizării noilor construcţii din Bucureşti

Contribuţia Bucureştiului la formarea PIB-ului la nivel naţional a scăzut cu 2,4 puncte procentuale din 2019 până în 2021, estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale fiind de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) până în 2026, arată principalele concluzii ale primului studiu de impact privind blocajul procesului de autorizare din Bucureşti, efectuat de analistul financiar Iancu Guda şi prezentat astăzi în premieră la evenimentul organizat de BUCHAREST REAL ESTATE CLUB, RESIDENTIAL CONFERENCE: The Future of Quality Living, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Conform sursei citate, blocajul administrativ şi incertitudinea climatului urbanistic se reflectă şi în aportul direct al industriilor construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare la formarea PIB-ului din Bucureşti. Astfel, dacă în 2019, acesta se situa la 14,2%, în 2020 a ajuns la 14%, iar în 2021 la 13,3%.

La nivel naţional, industriile construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare au fost foarte dinamice în ultimii ani, contribuid cel mai mult la revenirea economiei după impactul pandemiei Covid-19. Aceste sectoare au înregistrat cea mai mare creştere a locurilor de muncă în 2021 comparativ cu anul 2019 (+80.703 noi locuri de muncă), cea mai mare creştere a veniturilor (+90 miliarde de lei), cea mai mare creştere a soldului activelor fixe (+44 miliarde de lei), reflectând cele mai mari investiţii comparativ cu orice alt sector de activitate. Datele statistice arată că deşi la nivel naţional a existat un trend ascendent, Bucureştiul a înregistrat o scădere considerabilă.

Având în vedere polarizarea acestui sector (95% din companii au venituri sub 1 milion euro, reprezentând 29% din total venituri), scăderea numărului de autorizaţii de construire determină ca 9 din 10 companii active în sectoarele analizate, care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti, să fie expuse riscului de insolvenţă. Principala vulnerabilitate a acestor companii este dimensiunea redusă, în contextul unui grad de îndatorare foarte ridicat (aproape 80%).

Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro), în timp ce pierderea întreagă de valoare adaugată în economie este de aproximativ 52 de miliarde de lei (10,4 miliarde de euro) pentru 2022-2026, precizează sursa citată.

"Costurile de oportunitate sunt enorme, în condiţiile în care veniturile fiscale potenţiale care se pot pierde s-ar putea orienta către construcţia a 5 spitale, 5 licee şi 10 şcoli primare cu grădiniţe, în fiecare sector din Bucureşti. Alternativ, cu aceste fonduri se poate reface întreaga reţea uzată de termoficare a Bucureştiului", a declarat analistul financiar Iancu Guda în cadrul conferinţei BREC.

"Consecinţele lipsei de predictibilitate şi a blocajului administrativ pot genera pierderi financiare mai mari decât cele 10,4 miliarde de euro estimate în studiu, prin reticenţa investitorilor internaţionali şi locali în a-şi plasa capitalul în noi investiţii pe piaţa bucureşteană. Valorea acestor pierderi este imposibil de cuantificat", a declarat Despina Ponomarenco, Preşedinte Bucharest Real Estate Club.