ÎCCJ A DECIS: Elena Udrea, 6 ani de închisoare cu executare

Elena Udrea a fost condamnată, ieri, definitiv, la 6 ani de închisoare cu executare, în dosarul Gala Bute. Udrea a primit pedeapsa pentru săvârşirea a două infracţiuni: luare de mită şi abuz în serviciu.

Şapte ani. Atât a trecut de la desfăşurarea galei, în care boxeurul român Lucian Bute l-a învins pe Jean-Paul Mendy în lupta pentru titlul mondial, în versiunea IBF. Gală care s-a desfăşurat în România şi a fost organizată de Federaţia Română de Box, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării.

Eveniment în urma căruia statul român a fost prejudiciat cu 3 milioane de euro.

A fost necesară o campanie în presă, demarată în anul 2011, pentru ca în anul 2015 DNA să întocmească un dosar penal în care a urmărit tragerea la răspundere a mai multor inculpaţi, printre care şi doi foşti ministri: Elena Udrea - ministrul Dezvoltării la data comiterii faptelor, şi Ion Ariton, ministru al Economiei în aceeaşi perioadă.

A urmat un proces lung, de doi ani, în urma căruia instanţa de fond din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit că infracţiunile sunt reale, că au fost comise de inculpaţi cu gradul de vinovăţie prevăzut de Codul Penal şi că prejudiciul este unul considerabil.

În urma acestor constatări, completul de trei magistraţi din cadrul ÎCCJ a condamnat-o pe Elena Udrea la 6 ani de închisoare şi la recuperarea prejudiciului de 3 milioane de euro. În cauză au mai fost condamnaţi Rudel Obreja - preşedinte al Federaţiei Române de Box la data comiterii faptei - care a primit 5 ani de închisoare, Tudor Breazu - prieten al Elenei Udrea - 3 ani de închisoare cu executare.

Fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a primit o pedeapsă de un an şi şase luni cu suspendare, Gheorghe Nastasia - fost secretar general în Ministerul Dezvoltării, a primit 4 ani de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere judiciară, iar Ana Maria Topoliceanu - fost director al Companiei Naţionale de Investiţii - a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendarea executării.

În cauză a mai fost condamnat la 2 ani şi şase luni de închisoare cu suspendare şi Dragoş Mariu Botoroagă patronul unei societăţi.

Singurul care a scăpat de condamnare a fost Ion Ariton, care a fost achitat de magistraţii instanţei de fond.

• Udrea, în goană după lichidităţi

Această sentinţă i-a nemulţumit pe inculpaţii condamnaţi, care au formulat apel, cererile lor fiind soluţionate în dosarul nr. 2303/1/2017 de către un complet de cinci judecători ai Secţiei Penale ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În apărarea lor în faţa instanţei de apel, inculpaţii au formulat mai multe cereri, care le-au fost respinse. Magistraţii au respins inclusiv solicitarea Elenei Udrea de a adresa, din Costa Rica, un ultim cuvânt prin intermediul mijloacelor audio-video.

Având precedentul dintr-unul din dosarele lui Liviu Dragnea, inculpaţii au solicitat, înainte de pronunţarea sentinţei în apel, ca magistraţii ÎCCJ să nu ţină cont de probele administrate în dosar şi care au fost eventual obţinute în urma celebrului protocol de colaborare între SRI şi DNA. Mai mult, avocaţii inculpaţilor au solicitat că, dacă aceste probe au fost obţinute ilegal, sentinţa dată de instanţa de fond să fie casată şi dosarul să fie trimis la DNA pentru refacerea urmăririi penale.

Parcă presimţind verdictul instanţei de apel, Elena Udrea a făcut o ultimă mutare înainte de pronunţarea sentinţei. Refugiată în Costa Rica, Udrea şi-a vândut toate acţiunile deţinute la o companie privată care operează pe calea ferată şi a retras împrumutul acordat administratorului acestei societăţi comerciale. O afacere care i-a adus în conturi 560.000 de euro şi 527.000 de lei. Sume care, dacă am fi avut o sentinţă definitivă, ar fi fost confiscate de stat în contul prejudiciului de 3 milioane de euro din dosarul Gala Bute.

Iar completul de cinci judecători ai instanţei de apel din cadrul ÎCCJ a stabilit că sentinţa de la fond este corectă.

Marţi, 5 iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă. Elena Udrea a primit pedeapsa pentru săvârşirea a două infracţiuni: luare de mită şi abuz în serviciu.

Şi în privinţa celorlalţi inculpaţi, completul de cinci judecători al secţiei penale din cadrul ÎCCJ a menţinut pedepsele stabilite de instanţa de fond. Astfel, Rudel Obreja va executa 5 ani de închisoare, Tudor Breazu - 3 ani, în timp ce inculpaţii condamnaţi la pedeapsa închisorii, dar cu suspendarea executării, vor beneficia în continuare de acest privilegiu.

Rămâne de văzut dacă în cazul Elenei Udrea pedeapsa va fi efectiv executată, ţinând cont de faptul că ea are statutul de refugiat în Costa Rica şi România nu are semnat un tratat de extrădare cu acest stat din America Latină.