ICCJ: Ioan Niculae rămâne cu sechestrul pus de procurori pe bunuri

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au respins miercuri contestaţia formulată de Ioan Niculae în cazul sechestrului asigurător pus de procurorii DIICOT pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale omului de afaceri.

În aceeaşi acţiune în instanţă, şi Nicoleta Toncea (o apropiată a lui Niculae) a contestat sechestrul asigurător, cererea fiind de asemenea respinsă ca nefondată de ICCJ. Deciziile instanţei supreme sunt definitive.

Omul de afaceri Ioan Niculae (urmărit penal, alături de diverşi apropiaţi ai săi, pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani) ar fi înstrăinat fără drept, cu complicitatea unor funcţionari de la Cadastru, imobile şi părţile sociale deţinute la firmele lui, susţin procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

DIICOT a dispus, în dosarul Romgaz-Interagro, punerea sub acuzare a 8 suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

Astfel, pe 23 iunie, a fost dispusă extinderea urmăririi penale faţă de Ioan Niculae, soţia Domniţa, fiica Adina şi o apropiată a omului de afaceri, Nicoleta Toncea. Toţi patru sunt suspectaţi de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, pe seama afaceristului fiind pusă şi infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

Alături de aceştia, sunt urmăriţi penal Cristiana Nica, referent la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Bucureşti, Alexandrina Anduţa Diaconu (fostă Sultana), şef Serviciu Publicitate Imobiliară în cadrul OCPI Teleorman, Anca Daniela Salcie, registrator la BCPI Zimnicea, şi Doina Maria Beceanu (fostă Lincu), asistent registrator tot la BCPI Zimnicea, toate pentru abuz în serviciu şi complicitate la sustragere de sub sechestru.

Anchetatorii consideră că Ioan Niculae ar fi sustras de sub sechestru mai multe bunuri, "angrenând în această activitate infracţională atât membri ai familiei sale ori persoane cu care se află în relaţii de prietenie, cât şi funcţionari din cadrul Oficiilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI)".

DIICOT mai punctează că, pentru a obţine timpul necesar scoaterii bunurilor de sub sechestru şi vânzarea ori cesionarea acestora către terţi, Niculae ar fi instigat funcţionari din OCPI să comită abuz în serviciu, prin lipsirea de efecte a Ordonanţei 146/D/P/2010 din 8 iunie 2012 prin care s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului în vederea recuperării prejudiciului, trimisă instituţiilor abilitate pentru luarea măsurilor legale.

"Operaţiunile de înregistrare în registrele aferente nu au fost efectuate ori au fost efectuate cu mare întârziere, după ce suspectul Ioan Niculae a finalizat acţiunile de vânzare/cesionare a bunurilor legal sechestrate. Sumele de bani astfel dobândite au fost introduse în circuitul civil dându-li-se aparenţa obţinerii licite a lor", se mai arată în comunicatul DIICOT.

Procurorii precizează bunurile care ar fi fost înstrăinate fără drept de către Ioan Niculae, detaliind modul în care au fost încheiate tranzacţiile: un imobil din Bucureşti compus din clădire având suprafaţa totală de 1.859 mp şi teren intravilan de 1.662 mp, dintre care 492,45 mp ocupaţi de construcţie. Imobilul a fost vândut de soţii Ioan şi Domniţa Niculae fiicei lor, Adina Niculae, pe 22 iunie 2012, la preţul de 1,3 milioane euro.

"Ordonanţa de punere sub sechestru a fost trimisă la OCPI Bucureşti în data de 13 iunie 2012, fiind înregistrată cu numărul 19194 din 15 iunie 2012 şi repartizată de directorul unităţii către registratorul şef în data de 18 iunie 2012. După multiplicare în vederea trimiterii către unităţile subordonate, adresa de înaintare pentru Sectorul 1 a fost predată în data de 19 iunie 2012 referentului Nica Cristiana. Aceasta nu a dispus trimiterea actului către Sectorul 1, păstrând adresa până în data de 16 octombrie 2012, fapt prin care a înlesnit sustragerea bunului imobil de sub sechestru", informează DIICOT.

Soţii Niculae ar fi vândut şi o clădire-locuinţă şi anexe din Zimnicea, cu suprafaţa desfăşurată de 662 mp, şi teren intravilan în suprafaţă de 6 mii mp, aflat în acelaşi municipiu. Bunurile au fost vândute la 19 iunie 2012, cu preţul de un milion de lei, Nicoletei Toncea, printr-o persoană mandatată să semneze contractul de vânzare-cumpărare.

"Ordonanţa de punere sub sechestru (în care pe lângă bunurile din Zimnicea figurau şi bunuri situate pe raza localităţilor Năsturelu şi Nanov, din judeţul Teleorman,) s-a primit la OCPI Teleorman în data de 14 iunie 2012. Adresa de înaintare către Birourile de cadastru aferente a fost preluată de Diaconu Alexandrina Anduţa, şef Serviciu Publicitate Imobiliară,efectuându-se înregistrările aferente localităţilor Năsturelu şi Nanov, fără a trimite adresa şi la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Zimnicea, fiind astfel înlesnită sustragerea de sub sechestru. Urmare a acestui demers, prin Încheierea nr. 4901 din 19 iunie 2012, Salcie Anca, registrator, şi Beceanu Doina Maria, asistent registrator în cadrul BCPI Zimnicea, au respins cererea de înregistrare a măsurii asigurătorii a sechestrului, invocând lipsa calităţii de proprietar a suspectului Ioan Niculae. Comunicarea respectivei Încheieri s-a efectuat de îndată către Ioan Niculae şi Toncea Nicoleta Mariana, în timp ce comunicarea către DIICOT - Structura Centrală s-a făcut abia în data de 18 iunie 2014. Bunurile sustrase de sub sechestru au fost folosite de Toncea Nicoleta Mariana pentru garantarea unui credit ipotecar, sens în care evaluarea făcută de evaluatorul specializat a fost făcută în data de 14 iunie 2012, adică anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, stabilea o valoare de garanţie mult mai mare decât preţul de vânzare-cumpărare, respectiv de 8.599.625 de lei", a relatat DIICOT.

Procurorii mai susţin că Ioan Niculae şi-ar fi înstrăinat fără drept părţile sociale deţinute la SC Interagro SRL, SC Intercereal SRL, SC Pensiunea Artemis SRL, SC Donau Fish SRL şi SC Interagro SA. Părţile sociale de la Interagro SA au fost vândute către Adina Niculae, iar celelalte către Nicoleta Toncea, deşi măsura sechestrului fusese comunicată oficial firmelor în cauză încă din 13 iunie 2012, susţin procurorii.

DIICOT a adăugat că, după audierea suspecţilor, procurorii au emis ordonanţe de punere sub sechestru asigurător a mai multor bunuri ale suspecţilor Ioan Niculae, Domniţa Niculae, Adina Niculae şi Nicoleta Toncea, printre acestea regăsindu-se inclusiv cele sustrase de sub sechestru. Cei patru au fost audiaţi la DIICOT pe 26 iunie.

Ioan Niculae a fost chemat la DIICOT şi în martie, pentru a-i fi adus la cunoştinţă faptul că s-a dispus o expertiză în dosarul Romgaz-Interagro, în care fostul ministru Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu, prin faptul că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA (firmă a lui Niculae), producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane dolari.

Pe 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

În alt dosar, cunoscut ca dosarul "mită la PSD", Niculae a fost trimis în judecată de DNA, în 2012, alături de preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind, însă, definitivă.

Ioan Niculae deţine, conform topului Forbes, o avere de 1,2 miliarde dolari.