Ideea de "bine al pieţei"

• Valoarea de un miliard de euro pentru BVB nu este de neatins

Am publicat ieri primul episod din interviul acordat ziarului "BURSA", în exclusivitate, de către domnul Stere Farmache, preşedinte - director general al Bursei de Valori Bucureşti. Domnia sa şi-a exprimat un optimism moderat pentru evoluţia pieţei de capital, în special, şi a celei financiare, în general, în 2008.

Domnul Stere Farmache şi-a exprimat încrederea că, pe termen lung, România nu are decât să crească din punct de vedere economic şi, de asemenea, că Bursa de Valori de la Bucureşti îşi va atinge masa critică, adică va ajunge să aibă un cuvânt greu de spus în competiţia regională.

În episodul de astăzi, preşedintele BVB promovează ideea de "bine al pieţei" ca preocupare primară pentru acţionarii Bursei. Domnia sa consideră că valoarea de un miliard de euro pentru BVB, enunţată ca ţintă de Cristian Sima, fost membru în Consiliul de Administraţie al Bursei, nu este de neatins. Dar, pentru ca Bursa să ajungă la valoarea de un miliard de euro, trebuie să atingă, mai întâi, valoarea de 100 de milioane de euro a tranzacţiilor zilnice.

În acest al doilea episod, domnul Stere Farmache prezintă planurile BVB în ceea ce priveşte restructurarea pieţei Rasdaq, piaţa derivatelor, precum şi listarea titlurilor de stat.

Reporter: Tensiunile din comunitatea brokerilor pot fi prezentate şi drept ciocnire între acţionarii BVB care deţin ponderi însemnate şi în acţionariatul Bursei sibiene, cu ceilalţi acţionari BVB. Cum vă poziţionaţi faţă de ideea competiţiei cu Sibiul şi faţă de ideea complementară a aproprierii de Sibiu ori chiar a fuziunii?

Stere Farmache: Este o chestiune care mă preocupă. Faptul că o parte din acţionarii bursei sunt şi acţionari la Sibiu poate fi, în acelaşi timp, şi un avantaj şi un dezavantaj. Cred că dincolo de interesele punctuale ale acţionarilor trebuie să primeze ideea de "bine al pieţei". Dincolo de asta cred că este important să identificăm în toţi aceşti participanţi reflexul "binelui pieţei" şi să-l valorificăm.

Reporter: Deşi sunteţi preşedinte BVB, nu deţineţi acţiuni BVB. Dar acţionarii BVB sunt animaţi de un interes particular, altul decât dezvoltarea pieţei: vânzarea acţiunilor BVB primite gratuit, la un preţ cât mai bun. În ce măsură puteţi reprezenta cu sinceritate acest interes?

Stere Farmache: Faptul că nu sunt acţionar al Bursei de Valori nu reprezintă niciun fel de impediment pentru mine ca să înţeleg ce aşteaptă acţionarii de la o Bursă de Valori, iar dezvoltarea pieţei este în mod evident în interesul lor şi al tuturor participanţilor pe piaţă.

Reporter: ...De altfel, continuaţi să funcţionaţi ca director general BVB...

Stere Farmache: Bineînţeles. Cred că una din aşteptările pe care le are orice acţionar este să-şi crească valoarea participaţiei. Nu cred că faptul că nu sunt acţionar mă pune în situaţia de a înţelege mai puţin ce trebuie să fac pentru acţionari. Nu trebuie însă să limităm interesul unui acţionar numai la acest aspect sau la această relaţie. Pentru că acţionarii Bursei de Valori sunt în acelaşi timp şi membri şi brokeri. Prin urmare, sunt cel puţin două modalităţi prin care acţionarii îşi pot spori valoarea. Una este în calitatea directă de acţionar, iar cealaltă în calitatea de membru, unde, de această dată, interesul lor nu este strict cantonat în zona dividendului, ci în zona dezvoltării afacerilor lor ca brokeri. Prin urmare, membrii şi acţionarii aşteaptă, în această dublă ipostază în care se găsesc, beneficii.

Reporter: Şi dumneavoas­tră sunteţi într-o dublă ipostază: şi de manager şi de preşedinte.

Stere Farmache: Da, care este însă destul de uzuală chiar şi în managementul şi guvernarea corporativă a operatorilor bursieri.

Reporter: Cum vedeţi raporturile BVB cu Bursele europene dezvoltate?

Stere Farmache: Raporturile cu celelalte burse şi perspectivele de colaborare cred că nu trebuie ignorate în niciun fel. Ele pot reprezenta în sine un proiect, dar nu cred că astăzi aceasta trebuie să fie prioritatea noastră. Pentru că aplecarea bursei în perioada care urmează este aceea de a creşte organic şi de a exploata la maxim oportunităţile de dezvoltare pe care le are.

Evident, în acelaşi timp, Bursa trebuie să privească atent la evoluţiile şi tendinţele pe care se înscriu celelalte burse, fără să neglijeze eventuale cooperări punctuale, pe proiecte concrete, cu bursele cu care are deja relaţii destul de strânse, proiecte care pot sprijini în această fază creşterea organică şi care la un moment dat să îi permită colaborarea mai strânsă.

Cred că acesta ar trebui să fie modelul după care să mergem în perioada următoare. După care, într-un orizont de timp mediu, 3-5 ani, lucrurile vor deveni mai limpezi pe arena bursieră regională.

Reporter: Rebelul Cristian Sima vehicula cifra de un miliard de euro ca valoare ţintă pe care trebuie să o atingă rapid BVB. Vi se pare că e verosimilă cifra în cadrul mandatului dumneavoastră?

Stere Farmache: Întotdeauna când avansezi cifre trebuie să ţi le şi asumi. Uneori, cifrele şi estimările se enunţă sau se pronunţă cu uşurinţă. Este greu să faci estimări exacte în actualul mediu. Fără a respinge această cifră, care nu este de neatins, vreau doar să contextualizam şi să spun că American Exchange (AMEX) va fi probabil "înghiţită" cât de curând de NYSE, pentru o valoare avansată de 260 milioane de dolari. Care este ceva mai mult decât BVB, judecând după ultimele tranzacţii care s-au facut în ultima perioadă cu acţiuni BVB şi care pot reprezenta o sugestie pentru un reper al valorii bursei. După nivelul preţurilor la care s-au făcut aceste tranzacţii, valoarea BVB ar putea fi undeva între 150 şi 200 de milioane. Un alt reper important îl vom putea obţine atunci când una din bursele din regiune va face obiectul unei oferte de preluare din partea unui alt operator bursier internaţional.

Reporter: E mult faţă de gratis...

Stere Farmache: Nimic nu se obţine gratis. Revenind însă la valoarea unei burse, este interesant de observat că pentru Hellenic Exchanges, care se pare că a intrat în atenţia NYSE Euronext, valoarea de piaţă se situează undeva în jurul a 1.6 miliarde. Dacă vrem să vedem ce înseamnă o valoare de un miliard, atunci ar trebui să privim potenţialul de creştere a cifrei de afaceri pe care le generează o bursă. Aşa cum o arată tranzacţiile cu acţiuni BVB realizate în ultima perioadă, la o cifră de afaceri zilnică medie de peste 20 milioane, valoarea BVB se situează astăzi undeva la 150-200 milioane. Valoarea tranzacţiilor la BVB va creşte şi, astfel, este posibil să vorbim şi de o valoare a Bursei mult mai ridicată. Din nou, orizontul de timp este un parametru pe care nu l-am fixat şi care poate să fie şi de peste cinci ani.

Reporter: Excede mandatul dumneavostră. Care sunt ţintele concrete ale mandatului? Le-aţi formulat? Nu trebuie cumva aprobate în Consiliul Bursei?

Stere Farmache: Ele trebuie în mod evident însuşite de Consiliul Bursei şi de acţionarii BVB. Până în momentul de faţă nu am făcut public acest program şi nu o să o fac nici cu ocazia aceasta pentru că mi se pare corect să fie mai întâi discutat şi însuşit. Oricum, obiectivele sunt legate de valoarea tranzacţiilor şi de capitalizare, dincolo de nuanţarea unei strategii a Bursei de Valori, pentru că orice vizune şi orice strategie a unei companii comerciale, până la urmă, se cuantifică în câţi bani face şi câtă valoare produce pentru acţionari. Chiar dacă viziunile şi misiunile multor companii includ adesea şi alte componente, care ţin de responsabilităţile sociale, de responsabilităţile faţă de salariati, faţă de mediul de afaceri, pe care nu le exclud, dar în niciun caz nu le putem pune pe primul plan, pentru că pe primul plan este profitul şi cifra de afaceri şi cred că aceasta este abordarea concretă care nu poate fi respinsă de niciun acţionar.

Reporter: Ce intenţie aveţi cu privire la societăţile listate, mai ales pe Rasdaq, care sunt pasive, netranzacţionate şi totuşi continuă să rămână acolo după prima intenţie a CNVM de delistare şi insistenţa acţionariatului bursei să rămână listate?

Stere Farmache: Sunt consecvent cu filozofia mea despre piaţa de capital, pe care am avut-o de la început şi care ne-a ajutat să depăşim momentele cele mai dificile, care nu au lipsit în istoria recentă a bursei. Filozofia după care m-am ghidat în întreaga mea activitate este aceea că bursa de valori este o instituţie în serviciul companiilor comerciale şi al investitorilor. Dar ea nu este un mod de viaţă obligatoriu pentru orice companie. Şi cred că aceasta este maniera după care s-au condus şi şi-au dezvoltat business-ul marile burse ale lumii.

Istoria pieţei de capital din România a fost diferită de evoluţia altor burse, care în marea lor majoritate nu au avut procese de privatizare în masă. Aceste procese de privatizare şi de restructurare economică şi-au pus amprenta asupra structurii pieţei de capital. Cred că după fuziunea cu bursa Rasdaq, trebuie să ne asumăm resposabilitatea ca Bursă pentru toate companiile şi toţi partenerii noştri care sunt prezenţi pe piaţa de capital: şi mă refer aici atât la societăţi cotate pe bursă cât şi societăţi tranzacţionate pe Rasdaq.

Una din părţile bune ale acestui proces de privatizare în masă a fost că a format o serie de deprinderi la unele societăţi comerciale care sunt tranzancţionate în prezent pe piaţa Rasdaq. Deprinderi privind transparenţa. Nu vorbesc doar de societăţile pe bursă, unde procesul de listare a fost unul pe criterii de listare şi unde societăţile şi-au asumat anumite obligaţii înca din momentul în care au intrat în relaţie cu Bursa. Cred că formarea acestor deprinderi reprezintă un lucru pozitiv pentru piaţă pe linia transparenţei şi nu trebuie să fie ignorată.

Cred, de asemenea, că societăţile care au făcut aceşti paşi spre transparenţă trebuie încurajate să continue. Nu neaparăt obligate. Noi, ca Bursă, le recomandăm cu tărie să urmeze acest traseu şi în acest sens intenţionăm să le facem următoarea propunere: dintre cele aproximativ 1000 de societăţi care sunt tranzacţionate în prezent pe piaţa Rasdaq, credem că un numar de 250 de societăţi au la ora actuală parametrii care le-ar putea califica ca societăţi eligibile pentru una din categoriile bursei. În acest scop, bursa a amenajat chiar un nivel de cotare pentru astfel de societăţi, prin transformarea nivelului trei (care era initial gândit pentru societăţi mici) în nivelul "Rasdaq Star", unde vom invita cele 250 de societăţi să adere şi unde vor avea la dispoziţie o perioadă de graţie de cateva luni ca să se conformeze cu regulile existente. Sperăm ca acest îndemn al Bursei de Valori, pe care dorim să-l explicăm foarte bine emitenţilor, să nu fie luat drept un act formal sau o decizie unilaterală, pentru că esenţiale sunt acordul şi cooperarea lor. În perioada de graţie de care vorbesc, companiile vizate vor trebui să se pronunţe în sensul acceptării regulilor de transparenţă. După şase luni, societăţile care vor îndeplini cerinţele vor deveni societăţi cotate la bursă, ceea ce ar duce piaţa reglementată administrată de către BVB la un număr rezonabil de societăţi, comparabil cu ceea ce avem la nivel european.

Societăţile care nu se vor califica sau, pur şi simplu, nu vor dori, vor rămâne să fie tranzacţionate într-un sistem alternativ, care înseamnă un segment de piaţă organizată cu reguli mult mai laxe, care vor ţine cont de lichiditatea redusă şi de nivelul redus de transparenţă al emitenţilor.

Reporter: Se schimbă regulile pe piaţa Rasdaq, transformându-se într-un sistem alternativ de tranzacţionare?

Stere Farmache: Da. Piaţa Rasdaq acum functionează după regulile dinainte de fuziune, reguli ancorate într-un alt regim juridic. Propunerea noastră este ca toate societăţile de pe Rasdaq să-şi poata găsi locul în cadrul noii structuri de tranzacţionare, care este guvernată de legea 297 şi reglementările secundare. Va apărea astfel sistemul alternativ de tranzacţionare, care va avea reguli de tranzacţionare similare cu cele de pe piaţa reglementată, dar adaptate corespunzator, iar cerinţele de transparenţă vor fi diferite. Cred că abordarea noastră nu se îndepărtează de filozofia de creştere şi dezvoltare a pieţelor bursiere europene, însă nu ignoră nici particularităţile pieţei locale.

Reporter: Dar nu aţi primit încă aprobarea CNVM?

Stere Farmache: Nu încă.

Reporter: Dacă toate lucrurile ar merge uns aşa cum nu se întamplă de obicei, atunci în ce orizont s-ar îndeplini acest proiect?

Stere Farmache: Dacă toate lucrurile "ar merge uns" cu acest proiect, cu tot cu perioada de şase luni de graţie, în mai puţin de un an am putea să avem o piaţă reaşezată, restructurată.

Reporter: Care este situaţia noilor produse derivate lansate la Bursă anul trecut?

Stere Farmache: Proiectul BVB privind piaţa instrumentelor financiare derivate şi-a consumat doar prima sa etapă, care a presupus crearea infrastructurii tehnice, a regulilor şi mecanismelor de operare şi a instituţiilor care susţin buna sa funcţionare (casa de clearing). În cea de-a doua etapă urmează diversificarea gamei de instrumente finaciare derivate, care să se adauge contractelor futures care au ca activ suport indicii bursieri: avem în vedere "single stock futures" (n.r. constracte la termen pe acţiuni) şi contracte futures pe cursul valutar. Creşterea lichidităţii pieţei futures va depinde foarte mult de evoluţia pieţei spot şi de capacitatea investitorilor de a sesiza riscurile asociate oricărui instrument financiar şi de a se orienta către protecţia oferită de piaţa futures. Pentru că dacă pe piaţa spot tranzacţiile presupun în primul rând un transfer de proprietate, pe piaţa futures tranzacţiile realizează transferul riscurilor.

Dezvoltarea unor noi facilităţi tehnice privind accesul pe piaţa futures, adoptarea unei politici stimulative de tarifare care să fie însoţite de o mai bună promovare cred că sunt de natura să contribuie la creşterea lichidităţii pe acest segment de piaţă.

Reporter: Care vor fi primele acţiuni care se vor constitui în active suport pentru contracte futures?

Stere Farmache: Noi am solicitat CNVM specificaţii pe un număr de acţiuni, evident dintre cele mai lichide. Nu lipsesc SIF-urile, băncile, însă introducerea lor în piaţă se va face potrivit unei politici de lansare graduală, în aşa fel încât să atragem lichiditate în mod gradual.

Reporter: Aţi lansat o campanie de publicitate pentru Bursă. Ce feed-back aveţi din partea acestei campanii?

Stere Farmache: Avem un feed-back pozitiv. Campania de publicitate cred că ar trebui considerată mai degrabă ca o campanie de educare a publicului, BVB asumându-şi o responsabilitate în acest sens. Ne-am propus să conştientizăm publicul că există şi alte forme de fructificare a resurselor financiare decât cele tradiţionale. Este practic o invitaţie de a descoperi Bursa de Valori Bucureşti şi oportunităţile pe care le oferim investitorilor.

Campania este concepută în doi paşi (prima etapă s-a epuizat) în aşa fel încât Bursa să rămână în memoria celor care vizualizează aceste spoturi publicitare. Campania se va desfăşura şi pe internet: Internetul a devenit practic un mod de viaţă şi din ce în ce mai multe persoane petrec din ce în ce mai mult timp în faţa calculatorului. Credem că trebuie să fim prezenţi şi pe acest mediu.

Reporter: Înafară de această campanie cum altfel veţi mai încerca să atrageţi investitorii la Bursă?

Stere Farmache: Intenţia noastră este ca Bursa de Valori să fie în contact cu potenţialii investitori şi emitenţi utilizând şi alte mijloace media. De asemenea, experienţa noastră ne-a arătat că întâlnirile directe, în cadrul conferinţelor şi seminariilor sunt utile şi apreciate de public, pentru că am constatat că nevoia de informare este aproape permanentă în rândul investitorilor şi companiilor.

Reporter: Câţi emitenţi noi preconizaţi că se vor lista anul ăsta la BVB?

Stere Farmache: BVB a desfăşurat în anul 2007 o serie de conferinţe itinerante în ţară, ocazie cu care am primit mesaje pozitive privind intenţiile unor companii de a se lista la Bursă. Dintre firmele cu care suntem în contact, niciuna nu şi-a retras intenţiile, dar evident că procesul de listare la Bursă va ţine cont şi de condiţiile în care va evolua piaţa bursieră şi piaţa financiară în ansamblul său.

Sper ca, până la urmă, piaţa bursieră să înceapă să fie privită mai focalizat de către investitori şi, atunci când este cazul, să fie decuplată de tendinţele internaţionale. Este greu de făcut o estimare cam câte companii se vor lista, în orice caz informaţiile pe care le aveam la începutul anului indicau un număr semnificativ mai mare faţă de anii trecuţi. Suntem abia la începutul anului. Chiar dacă în momentul de faţă pieţele internaţionale traversează perioade de turbulenţe, asta nu împiedică societăţile să pregătească aceste proiecte, iar decizia de lansare a IPO-ului să se facă la momentul potrivit. Oricum un astfel de proces durează între patru luni şi şase luni, în medie.

Reporter: Ministrul Varujan Vosganian dădea ca sigură listarea "Fondului Proprietatea" la jumătatea anului 2008. Acum, preşedintele Fondului spune că se va lista nu mai devreme de sfărşitul anului 2008. Dumneavoastră cum vedeţi această listare?

Stere Farmache: Este o decizie pe care nu o controlăm, dar este o decizie pe care o susţinem prin toate mijloacele pe care le avem. Evident ca vom proceda cu operativitate maximă la procesarea oricărei aplicaţii care vine de la "Fondul Proprietatea". Este o instituţie, trebuie să recunoaştem, atipică şi, prin urmare, procesul de pregătire a listării este unul foarte specific, cu multe lucruri care trebuie reglate prin anumite acte normative, lucru care se şi întâmplă. Am reţinut şi noi, ca şi alţi observatori, interesul pentru listare. Credem că FP se poate lista anul acesta, depinde însă de viteza cu care se vor derula procesele care sunt absolut obligatorii pentru ca fondul să fie listat în Bursă.

Reporter: Alte produse mult aşteptate la Bursă sunt Titlurile de Stat. Cum mai stau discuţiile în sensul acesta?

Stere Farmache: În proiectul "Titluri de Stat", deşi nu au fost făcute publice, au fost parcurse anumite etape. O etapă importantă a fost înfiinţarea Depozitarului Central, instituţie separată care poate prelua activităţile importante legate de înregistrarea, compensarea şi decontarea tranzacţiilor cu Titluri de Stat. Întâlnirile cu instituţiile implicate, cu BNR şi Ministerul Finanţelor, au avansat şi credem că s-au clarificat multe din aspectele în discuţie şi în momentul de faţă avem mai multe puncte cu care suntem de acord decât puncte la care nu sunt încă soluţii.