Iliescu şi Roman, urmăriţi penal în Dosarul Mineriadei pentru infracţiuni contra umanităţii

Parchetul General a anunţat că Ion Iliescu, fost preşedinte al României, şi Petre Roman, fost premier, sunt urmăriţi penal în Dosarul Mineriadei, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, transmite news.ro.

Iliescu şi Roman sunt acuzaţi că au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din capitală, care a dus la uciderea a patru persoane, violarea a două persoane, vătămarea fizică şi/sau psihică a peste 1300 de persoane şi persecutarea a peste 1200 de persoane prin privarea ilegală de libertate.

"În cauza denumită generic «Mineriada din 13-15 iunie 1990», procurorul de caz din cadrul Secţiei parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 2 inculpaţi sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecţi pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal", a transmis, astăzi, Parchetul General.

Din probatoriul administrat până în prezent, reiese că:

1.Ion Iliescu, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, împreună cu Petre Roman, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României, au fost implicaţi în lansarea unei politici de represiune brutală împotriva populaţiei civile din Bucureşti în timpul Mineriadei din 1990.

2.Această acţiune a avut ca rezultat uciderea a patru persoane, violarea a două persoane, rănirea fizică şi/sau psihică a peste 1300 de persoane, precum şi privarea ilegală de libertate a peste 1200 de persoane.

"În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane. Începând cu 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din municipiul Bucureşti a avut loc o manifestaţie ce s-a desfăşurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestaţia avea caracterul unei opoziţii la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanţii solicitând verbal, prin comunicate şi alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înfiinţarea unei televiziuni libere şi alte astfel de revendicări de sorginte democratică", arată procurorii.

Potrivit acestora, "Iliescu Ion, Roman Petre şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie, precum şi împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale".

"Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracţional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziţie inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea şi orchestrarea comiterii infracţiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menţionate", mai arată procurorii.

Potrivit acestora, "din actele administrate de procurori a rezultat conivenţa la nivelul planificării şi orchestrării planului infracţional, iar modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înţelegere".

"Astfel, începând cu data de 13 iunie 1990 a fost pusă în practică o acţiune represivă împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării", a comunicat Parchetul General.

Potrivit procurorilor, "acţiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat şi sistematic, în cadrul căruia au murit prin împuşcare a 4 persoane, au fost violate 2 persoane, au fost vătămate fizic sau psihic un număr total de 1.311 persoane".

"De asemenea, un număr total de 1211 persoane au fost persecutate prin privarea nelegală de libertate. Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară. Conform hotărârii luate de către factorii politici, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor", potrivit documentului citat.

"S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane. Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie şi sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului, sub pretextul că aceştia au legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii", susţin procurorii.

Potrivit probatoriului, persoanele ridicate din Piaţa Universităţii şi altele considerate a avea legături cu manifestaţiile din perioada Mineriadei au fost duse cu forţa în unitatea militară 0575 Măgurele şi în incinta Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri de la Băneasa. Acestea au fost private ilegal de libertate în condiţii inadecvate şi în spaţii improprii pentru detenţie. Privarea de libertate a durat până cel mai târziu pe 21 iunie 1990.

"Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi, cât şi femei, minori şi bătrâni. Aceste persoane s-au aflat în permanenţă sub pază militară, nefiindu-le permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fără a primi asistenţă medicală adecvată şi fiind supuse la tratamente înjositoare şi degradante (inclusiv prin simularea unor execuţii colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eşapament în spaţiile de deţinere)", a precizat Parchetul General.

Procurorii au subliniat că starea de fapt şi încadrarea juridică a infracţiunilor sunt bazate exclusiv pe probatoriul administrat după data de 4 iunie 2021. Aceasta este data la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a procedurii de cameră preliminară. În urma acestei proceduri, toate probele administrate înainte de 2017 au fost anulate, iar actele de urmărire efectuate anterior au fost considerate nule.