Potrivit noului Cod de procedură civilă, majoritatea proceselor civile vor începe la Tribunal şi nu la Judecătorii, cum se întâmpla până acum, şi se vor judeca în două faze - fond şi apel, în general fără posibilitatea de recurs la Curtea de Apel sau Curtea Supremă.
• Estimarea duratei procesului
Una dintre cele mai importante prevederi aduse de noul Cod de procedură civilă este estimarea duratei procesului. Mai precis, judecătorul va trebui să estimeze o dată la care ar urma să pronunţe o decizie. Astfel Art. 238 al.1 prevede următoarele: ,,La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere. Al. (2) Pentru motive temeinice, ascultând părţile, judecătorul va putea reconsidera durata prevăzută la alin. 1".
• Plângerea pentru tergiversarea procesului
O altă prevedere importantă din noul Cod de procedură Civilă este posibilitatea justiţiabilului simplu de a depune o plângere în cazul în care crede că procesul său este tergiversat fără motiv. Această procedură este prevăzută la articolul 522 din noul cod. Art. 522 al. (1) prevede "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată, pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite lunar măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată".
Potrivit acestei prevederi, plângerea pentru tergiversare este judecată în primă fază de judecătorul care deliberează în dosarul civil. Dacă plângerea este respinsă, atunci cel care a depus plângerea poate face recurs, care va fi judecat de un alt complet.
• Maşinile vor putea fi ,,rechiziţionate" în trafic
Noul Cod de procedură civilă mai prevede şi ca un autovehicul suspus sechestrării în urma unei proceduri de executare silită poate fi oprit în trafic de poliţiştii de la Poliţia Rutieră. Organul de poliţie rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat şi va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare, a cărţii de identitate, punând în vedere conducătorului autovehiculului că bunul este sechestrat şi să se prezinte într-un termen rezonabil la executorul judecătoresc. Totodată va anunţa, de îndată, executorul judecătoresc care a aplicat măsura, se menţionează în noul Cod de procedură civilă.
• Se schimbă competenţa de la Judecătorii la Tribunale
O altă modificare importantă adusă de noul Cod de procedură civilă arată că, de acum, tribunalele vor fi instanţele unde se vor judeca în prima instanţă procesele. Astfel, dacă până acum, majoritatea proceselor civile îşi începeau cursul la judecătorii, acum cele mai multe vor începe la tribunal. În competenţa judecătoriilor va intra soluţionarea cauzelor de valoare mică şi/sau de complexitate redusă, dar de o mare frecvenţă în practică.
Dacă până acum procesele care aveau o valoare estimată în bani de peste 500.000 de lei se judecau direct la tribunal, acum acest prag a fost coborât la 200.000 de lei.
• Verificarea prealabilă a procesului
Noul cod mai prevede şi faptul că, dacă până acum când era deschisă o Acţiune civilă, petentul era înştiinţat şi când se va judeca primul termen, de-acum, înainte ca să fie fixat primul termen, instanţa va înştiinţa partea adversă, iar termenul va fi fixat numai după ce se depune întâmpinarea părţii adverse.
• Eliminarea recursului
O altă modificare adusă de noul cod este şi faptul că majoritatea proceselor civile se vor judeca în două faze - fond şi apel, spre deosebire de până acum, când procesele se judecau în trei faze, ultima fiind recursul. Astfel, dacă un proces era judecat pe fond la judecătorie, el se va termina în apel la tribunal, în general fără posibilitatea de recurs la Curtea de Apel sau Curtea Supremă.
• Citarea părţilor prin e-mail
Noul Cod introduce şi posibilitatea citării părţilor prin e-mail.
,,Comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate face de grefa instanţei şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmării, instanţa, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conţine: denumirea instanţei, dată comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea şi indicarea actelor comunicate", prevede articolul 154 din noul Cod.
• Camerele de consiliu, amânate
În acelaşi timp, unele prevederi din noul Cod de procedură civilă au fost amânate, după ce Ministerul Justiţiei a promovat legea degrevării instanţelor. Astfel, una dintre cele mai importante prevederi care nu intră în vigoare este judecarea preliminară a proceselor în camere de consiliu.
Aceasta era o procedură preliminară în procesele civile, adică părţile depuneau acţiunea, întâmpinarea, iar în camera de consiliu, judecătorul şi avocaţii discutau excepţii şi se analiza dacă procesul poate ajunge la judecarea pe fond. Această măsura era menită să reducă numărul de procese civile care încalcă nejustificat rolul instanţelor şi astfel să contribuie la dezaglomerarea acestora.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2013, 05:37)
Si publicul larg si mai ales specialistii se vor obisnui repede cu toate modificarile aduse de noile coduri in materie civila. Nu putem insa sa nu adresam o legitima intrebare dpmnului Prim Ministru, doamnei Ministru al Justitiei si domnilor presedinti ai celor doua Camere :
NOUL COD PENAL - aprobat de Parlament acum aproape patru ani ! - se mai aplica vreodata ?!
Poate n-ar fi lipsita de interes o intervievare de catre Bursa pe aceasta tema adresata factorilor de decizie in domeniu.
2. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
(mesaj trimis de un cititorr în data de 21.02.2013, 15:37)
Unul din obiectivele NCPC a fost crearea unui nou mecanism pentru unificarea practicii judiciare care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la transformarea jurisprudenţei româneşti într-una predictibilă.
Din pacate modificarea art.503 ( devenit 512) facuta prin Legea 76/2012 reprezinta un pas inapoi in aceasta directie. Astfel:
Inainte de modificare:
Art. 503. – Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o problemă de drept de care depinde soluţionarea cauzei respective nu a fost dezlegată unitar în practica instanţelor, va putea solicita secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu problemei de drept cu care a fost sesizată.
Dupa modificare:
Art. 512. – Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.
Se observa ca vechea reglementare permitea lamurirea problemellor de drept care nu au fost dezlegată unitar în practica instanţelor , iar noua reglementare nu permite acest lucru.
Deci vechea reglementare permitea sa se faca o unificare a practicii judiciare, iar noua reglementare nu permite acest lucru.
CONSIDER CA TREBUIE MODIFICAT ACEST ART.512 PENTRU CA SCOPUL DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE SA FIE ATINS!