Împrumuturile nu îndepărtează criza

Dobânzile cerute de investitorii privaţi pentru împrumutarea statelor PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şi Spania) prin achiziţionarea de titluri guvernamentale cu scadenţa la 10 ani sunt într-o continuă ascensiune de la începutul anului 2010 şi până în prezent, după cum arată un raport publicat de Banca Reglementărilor Internaţionale (BRI).

Trendul ascendent denotă sporirea neîncrederii investitorilor în capacitatea statelor de returnare a împrumuturilor, ei cerând o rată de dobândă din ce în ce mai mare pentru pomparea banilor în finanţele publice ale statelor PIIGS.

Perspectivele macroeconomice sunt sumbre, întrucât dobânzile titlurilor de stat ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei au explodat în ultimul an, spre deosebire de 2008, când ele se situau sub 1%.

La acest moment, potrivit raportului BRI, există temeri de contagiune financiară în Italia şi Spania.

• Grecia

Europa a decis, pentru prima dată în istorie, ajutorarea financiară a unui stat membru şi a acordat, pe 4 mai 2010, un "bailout" de 110 miliarde euro Greciei, din care a eliberat imediat 45 miliarde euro.

Decizia "troikăi" (UE, FMI şi BCE) de acordare a pachetului de salvare a fost înconjurată de nenumărate critici şi se zvonea că încalcă înseşi tratatele de fondare ale UE, fiind "ilegală". Pachetul trebuia să fie primul şi ultimul ajutor financiar acordat unui stat membru UE.

În schimbul acestor bani, guvernul elen s-a angajat să implementeze o serie de măsuri de austeritate ca să asigure sănătatea şi sustenabilitatea finanţelor publice, precum şi restructurarea şi privatizarea sectorului public.

Ceea ce au dorit UE, FMI şi BCE să facă a fost corectarea dobânzilor enorme la care se împrumuta Grecia pentru plata datoriilor ajunse la scadenţă, ca urmare a faptului că investitorii privaţi nu mai erau interesaţi să crediteze statul elen.

Piaţa a urcat mult costul creditelor pentru Grecia, iar statul a adunat o datorie din ce în ce mai mare, din pricina dobânzilor păguboase la care se împrumuta.

Imediat după acordarea pachetului financiar, dobânda titlurilor de stat pe 10 ani a scăzut la 7%, de la puţin pes-te 12%, iar împrumutul şi-a îndeplinit scopul.

Ca într-un coşmar, înainte să se fi încheiat luna mai, când Grecia a primit sprijinul, dobânzile şi-au reluat creşterea.

"Troika" spera ca pachetul de salvare să menţină scăzute dobânzile la titlurile de stat elene, lucru care să permită Greciei să se împrumute mai avantajos de pe pieţele internaţionale.

Lucrurile nu s-au întâmplat aşa. Dobânzile au urmat un trend ascendent, cu o oscilaţie negativă de trei puncte procentuale în octombrie 2010, după care au explodat până la 18%, la începutul lui iulie 2011.

21 iulie marchează al doilea punct de inflexiune în istoria crizei elene din ultimul an, întrucât Europa a intervenit, pentru a doua oară, cu speranţa să îi apere pe greci de faliment.

Noul pachet de salvare aprobat, în valoare de 109 miliarde de euro, a scăzut dobânda titlurilor de stat cu scadenţă la 10 ani până la aproape 15%.

În luna septembrie a acestui an, după două luni de la al doilea "bailout", pentru Grecia, costul creditării din obligaţiuni guvernamentale cu scadenţă la 10 ani a sărit de 20%.

În 2008, el era de circa 1%.

• Irlanda

La jumătate de an distanţă de primul "bailout", chiar dacă Grecia trebuia să fie un caz izolat, Irlanda a primit şi ea de la UE, FMI şi BCE 120 miliarde de euro, cel mai mare pachet de salvare de până acum.

Banii oferiţi Irlandei la 28 noiembrie 2010 au scăzut dobânda la titlurile de stat cu scadenţă la 10 ani cu 1,5 puncte procentuale, până la 8%.

În următoarea perioadă, dobânzile titlurilor irlandeze au înregistrat o tendinţă ascendentă, atingând 14% în iulie 2011, după care au început să scadă. La începutul lunii septembrie a acestui an, randamentul pe care îl ofereau obligaţiunile guvernamentale irlandeze pe 10 ani era de 11%.

• Portugalia

Şi Portugalia a beneficiat de ajutorul statelor membre pe 4 mai 2011, după ce a încheiat un acord de finanţare de 78 miliarde de euro. Pachetul de salvare pentru portughezi nu a avut un impact simţitor asupra dobânzilor titlurilor de stat, acestea coborând cu un singur punct procentual în perioada imediat următoare, situându-se la circa 9%.

Titlurile de stat ale Italiei şi Spaniei, cu scadenţă la 10 ani, au înregis-trat, pe fondul creşterii riscului de creditare al Greciei, o majorare a dobânzii cu 2 puncte procentuale în ultimul an, aceasta situându-se în jurul valorii de 5%.

Franţa şi Germania prezentau, la începutul lunii septembrie, o dobândă de creditare sub 3%.

Toate ţările amintite aveau, înainte de criza datoriilor, un cost al împrumuturilor sub 1%.

Suma pompată de "troikă" în finanţele publice ale statelor europene se ridică la 449 miliarde de euro, din care jumătate îi revine Greciei.

BCE deţine cea mai mare parte a obligaţiunilor greceşti, ca urmare a eforturilor sale eşuate de menţinere a unui nivel scăzut al randamentelor prin cumpărarea datoriilor periferice. Astfel, banca are obligaţiuni în valoare de 40-60 miliarde euro, plus dublu sub formă de garanţii pentru împrumuturi.

BCE a cumpărat şi titluri de stat italiene şi spaniole în valoare de 22 miliarde euro, pentru împiedicarea extinderii crizei în aceste ţări.

Rezultatele eforturilor sale sugerează că metoda este greşită.