Imunizarea de turmă, combătută de specialişti

Părerile specialiştilor legate de noul coronavirus au intrat de multe ori în conflict, dar a existat şi un subiect care a întrunit un larg consens: imunizarea colectivă. Cu foarte mici excepţii, cum a fost la un moment dat cazul Suediei, medicii au respins această variantă de combatere a crizei sanitare. Marele argument al acestui plan de acţiune îl reprezenta diminuarea daunelor economice. Ideea de a lăsa virusul să circule pentru a obţine imunitatea colectivă se dovedeşte din ce în ce mai clar că este un miraj periculos, susţin numeroşi oameni de ştiinţă. Potrivit acestei ipoteze, odată ce o anumită proporţie a populaţiei a fost afectată, epidemia se va opri de la sine din cauza lipsei victimelor. Însă, după luni de pandemie "'suntem foarte departe de această presupunere'', a declarat pentru AFP Frederic Altare, specialist în imunologie la Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale (INSERM) din Franţa. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a susţinut prin vocea directorului Tedros Adhanom Ghebreyesus, că "niciodată în istoria sănătăţii publice, imunitatea colectivă nu a fost utilizată ca strategie pentru a reacţiona la o epidemie şi cu atât mai puţin la o pandemie. Este problematic din punct de vedere ştiinţific şi etic''. Directorul OMS a adăugat că "'a lăsa cale liberă unui virus periculos, pe care nu îl înţelegem încă pe deplin, este pur şi simplu contrar eticii. Nu este o opţiune". El a precizat că "marea majoritate a persoanelor din cele mai multe ţări sunt susceptibile să contracteze virusul. Studiile de seroprevalenţă sugerează că în cele mai multe ţări, mai puţin de 10% din populaţie a fost infectată". Prin urmare, miliarde de oameni sunt expuşi la un virus mai periculos, mai letal şi mai contagios decât gripa sezonieră. Pentru care nu există vaccin. Încă din luna mai, OMS a avertizat că state care se bazează pe imunitatea colectivă se angajează "'într-un calcul cu adevărat periculos''. Pentru susţinătorii ideii, principalul beneficiu al acestei "'strategii'' ar fi evitarea daunelor economice, sociale şi sanitare - carantină generalizată, chiar dacă unele ţări, precum Spania sau Franţa, au fost nevoite să reintroducă măsuri de izolare locale. Aceasta idee este "'o greşeală'', susţin 80 de oameni de ştiinţă într-o scrisoare deschisă publicată de jurnalul medical The Lancet. "'O transmisie necontrolată la cei mai tineri ar prezenta riscuri importante în ceea ce priveşte sănătatea şi mortalitatea pentru întreaga populaţie'', au atras atenţia aceştia menţionând, de asemenea, riscul de a se ajunge la saturaţia sistemelor sanitare. Suedia, care a refuzat aplicarea măsurilor de carantină şi închiderea şcolilor, barurilor şi restaurantelor, pare prinsă din urmă de pandemie. Raportată la populaţia sa, rata de mortalitate asociată COVID-19 este printre cele mai crescute din lume, potrivit datelor de la Universitatea Johns Hopkins. O altă problemă este reprezentată de faptul că nu se cunoaşte cu exactitate cât durează imunitatea împotriva COVID-19, având în vedere că au fost raportate cazuri de reinfectare, deşi foarte rare.

"'Reinfectările ne arată că nu ne putem baza pe imunitatea dobândită prin infectare naturală pentru a obţine imunitatea de grup'', a scris Akiko Iwasaki, specialistă în imunologie în cadrul Universităţii Yale din Statele Unite.

Unii susţinători ai imunizării naturale de turmă susţin, de asemenea, că pragul său - estimat în general la aproximativ 60-70% - este de fapt mai redus, în special deoarece nu toată lumea este susceptibilă în mod egal la contaminare. Specialiştii afirmă că imunitatea colectivă trebuie să treacă prin vaccinuri sigure şi eficiente.