ÎN ANUL 2022:  FMI estimează că economia ţării va creşte cu 3,5%

Fondul Monetar Internaţional estimează că economia ţării va creşte cu 3,5% în 2022 şi cu 4,5% în 2023, o îmbunătăţire a prognozei faţă de estimările anterioare, a declarat, astăzi, Jan Kees Martijn, şef de misiune pentru România, potrivit economedia.ro.

El a afirmat că economia României s-a recuperat bine din pandemia de Covid, dar acum se confruntă cu alte probleme puternice, deoarece războiul din Ucraina a adus noi riscuri.

"Fără o nouă escaladare a războiului, estimăm o creştere moderată de 3,5% în 2022 şi de 4,5% în 2023, o creştere faţă de ultimele estimări ale FMI. Incertitudinea din jurul aceste prognoze este mare. Există riscuri din partea unei escaladări a războiului, a unei opriri a gazului rusesc, care va creşte preţurile. Măsuri fiscale puternice vor fi necesare", a declarat Martijn.

Potrivit lui, un motiv pentru această îmbunătăţire a prognozei a fost estimarea privind creşterea economică a României în primul trimestru al acestui an. Totodată, oficialul a estimat că FMI a îmbunătăţi estimările şi pentru alte ţări, inclusiv din regiune.

Majorarea pensiilor va trebui să devină mai predictibilă şi reforma din PNRR trebuie implementată. Şi creşterile de salarii din sectorul public trebuie să fie predictibile, a mai spus Martijn.

Însă oficialul FMI a declarat, despre o nouă majorare a pensiilor în acest an, că este rezonabil ca Guvernul să vadă ce poate fi făcut ca nivelul pensiilor să nu scadă.

"Realizăm că nivelul pensiilor din România nu este mare şi că nivelul mare al inflaţiei a erodat puterea de cumpărare a tuturor consumatorilor, şi mai a ales a pensionarilor, care au capacitate mică să îşi suplimenteze principalul venit. Din această perspectivă, este rezonabil ca Guvernul să se mai uite o dată la nivelul pensiilor şi să vadă ce poate şi trebuie făcut să prevină ca nivelul pensiilor să scadă. Pensiile sunt o parte importantă a cheltuielilor guvernamentale şi trebuie să fim precauţi în a face ajustări, nu doar în acest an, ci în general. Încurajăm puternic autorităţile să se gândească la un sistem predictibil şi sustenabil financiar", a mai afirmat Jan Kees Martijn.

În plus, FMI recomandă Guvernului să elimine treptat plafonarea preţurilor la energie, până în martie 2023, pentru ca românii să nu simtă o creştere puternică de preţ în aprilie 2023, când va expira măsura de plafonare a preţurilor.

"Preţurile energiei au crescut foarte puternic şi rapid, creând probleme serioase pentru mulţi utilizatori de energie. Autorităţile române au răspuns rapid şi eficient cu o măsură care a inclus un plafon al preţurilor pentru mulţi clienţi. În acelaşi timp, nu credem că este o soluţie bună pe termen lung. Acest sistem de plafonare şi rambursare a furnizorilor este scump pentru buget. În plus, credem că este de asemenea important să ne asigurăm că consumatorii de energie primesc recompense să economisească energie din ce în ce mai mult, în timp. Un plafon de preţ nu funcţionează în acest sens. Recomandarea noastră este să trecem de la plafonarea preţurilor la o creştere graduală a preţurilor, cu un supliment ţintit pentru cei care chiar au nevoie. Astfel, vei evita o creştere puternică de preţ în aprilie 2023, când plafonarea preţurilor va expira", a spus Martijn.

Jan Kees Martijn a mai afirmat că FMI nu va recomanda scăderea taxării pe carburanţi, pentru că aceasta nu este o perioadă bună pentru această măsură.

FMI estimează, pe baza politicilor actuale, că deficitul bugetar va fi în acest an de 6,75%, deşi intenţia autorităţilor este de a reduce deficitul fiscal în 2022 la 5,8 la sută din PIB.

FMI susţine că, pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil sub 3% din PIB şi pentru a stabiliza datoria, pe partea veniturilor, ar trebui implementate măsuri de politică fiscală în valoare de cel puţin 2% din PIB, precum.

Impozitul pe venitul personal (PIT): Sistemul fiscal este complicat de scutiri pentru sectoare specifice, tratamente speciale (inclusiv un impozit pe dividende scăzut) şi lacune (inclusiv prin micro-întreprinderi), care îi afectează foarte mult eficacitatea şi corectitudinea. Este nevoie urgentă de o reformă cuprinzătoare pentru a curăţa baza de impozitare între sectoare şi surse de venit. Acest lucru ar putea genera mai mult de 1,25% din PIB. Introducerea progresivităţii pentru cei cu cele mai mari venituri ar putea genera venituri suplimentare şi ar putea atenua inegalitatea ridicată a veniturilor din România.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA): Eficienţa sistemului de TVA din România este printre cele mai scăzute din UE. Creşterea eficienţei TVA-ului la media UE prin extinderea şi raţionalizarea bazei, precum şi consolidarea administrativă suplimentară (dincolo de îmbunătăţirile deja programate) ar putea genera 1,25% din PIB.

Impozitul pe proprietate: reformele pentru a lărgi baza de impozitare, a face evaluările mai bazate pe piaţă şi a simplifica proiectarea şi implementarea ar putea genera aproximativ 0,25% din PIB.

Impozitarea emisiilor de carbon, odată ce creşterea actuală a preţurilor a scăzut, ar putea constitui o sursă suplimentară de venituri, contribuind totodată la tranziţia ecologică a României. Astfel de venituri ar putea fi utilizate pentru a reduce impozitele pe venit pentru persoanele cu venituri mai mici.