Primul tronson al Canalului Bâstroe a fost inaugurat, ieri, de Ziua Independenţei Ucrainei. Cu această ocazie, peste 1.000 de oameni au protestat ieri în Bucureşti pentru stoparea construirii canalului navigabil pe braţul Bâstroe din Delta Dunării.
Protestul s-a desfăşurat pe traseul Piaţa Universităţii-Sediul Ambasadei Ucrainei.
Aici a fost înmînat unui oficial al ambasadei memoriul celor care au protestat şi au primit de la acesta un material cu infornaţii de natură tehnico-economică cu privire la construcţia canalului. Participanţii la protest au cerut încetarea lucrărilor cel puţin pînă la realizarea unui studiu de impact de către experţii internaţionali, precum şi realizarea unei reuniuni la care să participe reprezentanţi ai Ucrainei şi reprezentanţi din partea tuturor convenţiilor şi acordurilor semnate de Ucraina cu privire la Delta Dunării. Potrivit lui Răzvan Popescu, biolog în cadrul organizaţiei "Oceanic", în prezent viteza de scurgere a canalelor secundare ale Dunării a scăzut la jumătate şi rata de oxigenare s-a micşorat, punînd în pericol fauna acesteia. "Pe viitor, atît braţul Sulina cît şi Sfîntu Gheorghe vor fi afectate", spune domnia sa.
În cazul în care aceste cereri nu vor primi un răspuns pozitiv, Victor Roncea, jurnalist al ziarului "Ziua", care a organizat manifestaţia de ieri a precizat că "potrivit legii şi dreptului internaţional Comisiile Europene şi Internaţionale pot acţiona printr-o izolare politică şi economică a Ucrainei, în vederea determinării acesteia să-şi respecte angajamentele internaţionale".
Victor Roncea a mai menţionat că prin acest protest nu vor fi stopate lucrările de construcţie a canalului, dar măcar vor fi trezite din amorţeală autorităţile române, care au reacţionat cu întîrziere la proiectul ucrainean. Adîncimea primului tronson al canalului nu este la nivelul aşteptărilor administraţiei Kucima, care şi-ar fi dorit un canal cu un debit mai mare. Noi lucrări pe acest canal ar putea avea loc după alegerile generale din Ucraina. Victor Roncea şi-a exprimat ieri speranţa că alegerile vor fi cîştigate de către democraţi care apoi să stopeze proiectul.
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) a înştiinţat ieri, printr-un comunicat de presă, despre raportul de analiză asupra documentaţiei primite de partea română de la partea ucraineană cu privire la construcţia canalului Bâstroe. Rezultatul analizei efectuate de către specialiştii români are în vedere impactul asupra resurselor naturale şi în special al celor piscicole. În ceea ce priveşte impactul acestui canal asupra ţării noastre, sînt estimate o serie de mutaţii în condiţiile traficului naval pe segmentul românesc. Vor exista efecte directe asupra mediului înconjurător, mai ales asupra componentei biologice (biodiversitate şi resurse naturale regenerabile). De asemenea, sînt subliniate şi efectele asupra lumii plantelor, care potrivit oficialilor ucraineni "datorită răspîndirii şi în alte zone a acestor specii, ele pot fi distruse în zonele prin care va trece canalul maritim". De asemenea, mai sînt prezentate concluziile oficialilor ucraineni care consideră că "realizarea şi exploatarea canalului navigabil nu vor avea influenţă asupra mediului înconjurător şi că nu vor influenţa negativ zona transfrontieră". Surprinzător pentru partea română a fost faptul că autorii studiului nu pomenesc nimic despre statutul zonei de Rezervaţie a Biosferei Dunărea.