În avanpremieră la votul de duminică

În ciuda faptului că nu prezintă rezultate identice - în principal pentru că utilizează metode diferite de culegere a datelor - sondajele de opinie tind să prefigureze de comun acord, în linii mari, rezultatele votului pentru alegerile locale. Faţă de scurta "tradiţie" de doar un deceniu şi jumătate a alegerilor locale, cele din acest an au mari şanse să înregistreze o serie de noutăţi.

Cea mai importantă dintre toate pare a fi expansiunea PSD în urban, mai ales în oraşele mari. Conform sondajelor existente, PSD are şanse să cîştige alegerile în aproape toate oraşele mari din estul şi sudul ţării. Desigur, sondajele de opinie nu echivalează cu alegerile şi multe se mai pot încă întîmpla pînă duminică, dar tendinţa de creştere a votului pentru PSD şi candidaţii acestuia în urban poate fi deja identificată, indiferent cum se va manifesta ea, pînă la urmă, în ziua alegerilor.

Sondajele arată că în unele oraşe mari PSD va cîştiga primarii şi va obţine un scor mai scăzut în consiliile locale, în alte oraşe va cîştiga şi primarii şi consiliile locale şi că vom avea o situaţie mai specială la Bucureşti. În capitală, PSD are şanse mari să cîştige primarii la 5 din cele 6 sectoare, va pierde aproape sigur la sectorul 5 în favoarea fostului său primar, iar în bătălia pentru Primăria Generală a Capitalei, Mircea Geoană are şansa a doua în faţa lui Traian Băsescu.

În Transilvania, PSD nu mai stă aşa de bine ca în restul ţării. Aici, primăriile marilor oraşe rămîn cu prioritate sub controlul unor candidaţi ai opoziţiei, fie ea parlamentară, fie nu, ca la Timişoara. Marea speranţă a PSD este confruntarea pentru Cluj, cel mai important dintre toate oraşele Ardealului, unde Ioan Rus conduce în sondaje în faţa principalilor săi contracandidaţi - democratul Emil Boc şi actualul primar al PRM, Gheorghe Funar. O victorie a lui Rus la Cluj ar fi o premieră absolută pentru PSD şi ar însemna o consolidare a poziţiei sale într-o zonă în care, "tradiţional", avea o audienţă mai scăzută.

Dacă vor fi consacrate prin vot, perspectivele înregistrate de sondaje nu vor modifica radical raporturile de putere politică în România. Se va înregistra, probabil, o consolidare a poziţiei PSD, şi expansiunea sa în zonele în care a fost mai puţin puternic în trecut, precum urbanul şi Transilvania. Dar este puţin probabil ca PSD să înregistreze o majoritate absolută a preferinţelor de vot. Cu atît mai mult, cu cît ele vor fi împărţite, aşa cum am văzut, între personalităţi care au candidat pentru primării şi voturi pe liste, în cazul consiliilor locale. Iar unele dintre aceste personalităţi, potenţiali primari din turul întîi al alegerilor locale, nu sunt decît "asociate" PSD, adică s-au alăturat partidului de guvernămînt, cu alegători cu tot şi nu sunt neapărat "produse" ale acestuia.

Cum ar trebui interpretat un astfel de rezultat? Eu cred că avem de a face cu inaugurarea unei noi etape în politica românească, o etapă care începe cu actualele alegeri şi care va dura, cel mai probabil, pînă la cele din 2008. Este o etapă în care populaţia începe să aleagă din ce în ce mai raţional şi pe criterii tot mai politice. Electoratul român, pînă acum divizat mai ales după criteriul pro-guvernare, anti-guvernare (situaţie de care a profitat cel mai mult PRM în 2000), tinde acum să aleagă între guvernări potenţiale, ilustrate de personalităţi concrete. Fie că avem de a face cu guvernări locale, fie că avem de a face cu guvernări naţionale. Alegerile locale au specificul că permit separarea celor două criterii în voturi pentru primari (susţinuţi de partide) şi pentru consilii locale (reprezentate de candidaţi la primărie). La nivel naţional, votul se va orienta spre o medie a celor două.

Cei care au înţeles asta mai puţin par a fi tocmai politicienii. Dacă sunt candidaţi la primării, ei tind să maximizeze campania spre propria candidatură, lăsînd consiliul local pe plan secund. Dacă, dimpotrivă, nu candidează la primărie, liderii locali se vor strădui să obţină cît mai multe voturi pentru consiliul local, unde urmează să negocieze, cu foştii adversari, voturile pentru conducerea consiliului local. Şi mai mult complică lucrurile atitudinea liderilor partidelor politice aflate în competiţie care tind să trateze alegerile locale mai degrabă ca pe o campanie de imagine pregătitoare a alegerilor generale, decît ca o confruntare reală pentru putere.

Este aproape sigur că, după publicarea primelor rezultate, toate partidele vor proclama victoria obţinută. Şi toate vor avea argumente solide.

PSD va putea anunţa, cel mai probabil, că a obţinut cel mai mare număr de voturi acordate unui partid. Dar nu cred că va înregistra o majoritate absolută, măcar pentru că participarea la vot a electoratului va avea loc la un nivel scăzut. De asemenea, PSD va anunţa cîştigarea în premieră a primăriilor unor mari oraşe şi scoruri bune obţinute chiar în oraşele în care a pierdut.

Alianţa D.A. va cîştiga cîteva primării din marile oraşe şi va obţine un scor cel puţin onorabil în consiliile locale judeţene, municipale şi orăşeneşti. În cazul în care cîştigă Primăria Generală a Capitalei va avea un motiv în plus să se prezinte drept victorioasă.

Este probabil că PRM va înregistra în alegerile locale un recul faţă de scorul obţinut la parlamentarele din 2000, dar asta nu înseamnă neapărat o înfrîngere. Nu alegerile locale sunt punctul forte al PRM, un partid care duce lipsă de cadre pe plan local.

PUR ar putea depăşi pragul de 5% în mai multe oraşe mari şi judeţe, întărind astfel convingerea susţinătorilor săi că are şanse de a intra în Parlament în nume propriu.

Pe ansamblu, cel mai probabil este că alegerile de duminică vor confirma ceea ce deja ştiam cu toţii. Că, politic, România este divizată între susţinătorii PSD şi cei ai Alianţei D.A., cu un avans al PSD, că nici una din tabere nu poate, încă, obţine majoritatea şi că votul decisiv rămîne să aibă loc în toamnă. Cînd, rezultatele obţinute în alegerile locale care vin vor conta puţin sau deloc.