ÎN COMPARAŢIE CU ULTIMII CINCI ANI Avuţia mondială a înregistrat cel mai slab ritm de creştere în 2018

Avuţia globală personală şi-a încetinit semnificativ ritmul de creştere în 2018, înregistrând un avans de doar 1,6%, până la 205,9 de trilioane de dolari, acesta fiind cel mai slab ritm de creştere din ultimii cinci ani şi cu aproa­pe 6% sub ritmul de 7,5% din 2017, potrivit unei analize publicate ieri de Bos­ton Consulting Group (BCG). Ritmul mediu anual de creştere înregistrat din 2013 şi până în 2017 este de 6,2%.

Studiul punctează că prăbuşirea pieţelor internaţionale de acţiuni din 2018, ale căror pierderi s-au extins şi până la pragul de 20% în economiile dezvoltate, a reprezentat principalul factor negativ de influenţă, trăgând în jos câştigurile fondurilor de investiţii. Crahul bursier la care face referire studiul, demarat în luna octombrie a anului anterior, s-a precipitat spre finalul anului culminând în decembrie cu o volatilitate fără precedent a cotaţiilor principalilor indici bursieri americani, în contextul în care indicele Dow Jones a scăzut cu aproape 2.000 de puncte în intervalul 19 - 24 decembrie 2018, iar după Crăciun a înregistrat un salt istoric, cu peste 1.000 de puncte într-o singură zi, 26 decembrie 2018.

În plus, dacă se ţine cont de revenirea dolarului american şi de faptul că valoarea activelor a scăzut în realitate cu 1,6% anul trecut, acestea au şters orice câştig, punctează Anna Zakrzewski, analist la BCG şi autor al studiului, ce mai adaugă: "Pentru prima dată după 2008 am văzut că avansul avuţiei a fost negativ, dacă ţinem cont de toţi factorii".

Amintim că evoluţia pieţelor şi activelor financiare în cel de-al patrulea trimestru a fost în principal influenţată de temerile din pieţe că o continuare a ciclului de majorare a dobânzilor de către Federal Reserve (Fed) va conduce economia americană, şi implicit pe cea globală, într-o recesiune. Factori secundari, notaţi de către studiul BCG, sunt riscurile geopolitice, războiul comercial al Statelor Unite cu China, preţurile deja ridicate ale activelor financiare, precum şi creşterea economică globală în încetinire, cauzată în parte de incertitudinea privind disputele comerciale.

Analiştii Deutsche Bank arătau la mijlocul lunii decembrie 2018 că "2018 ar putea fi cel mai rău an pentru pieţe din totdeauna", deoarece 89% dintre activele financiare generaseră pierderi pentru investitori la acel moment, în timp ce Bloomberg nota că "investiţiile în obligaţiuni corporate şi acţiuni par să arate că vor încheia anul pe pierderi, pe ambele părţi ale Atlanticului, pentru prima dată de la declanşarea crizei financiare globale în urmă cu un deceniu". Ulterior, în urma atât a presiunilor din piaţă, cât şi a celor politice, preşedintele Fed, Jerome Powell, a anunţat pe 4 ianuarie că banca centrală va lua o pauză de la procesul de normalizare a dobânzilor şi că "va asculta cu atenţie mesajele transmise de pieţe".

În prezent, sub spectrul unui război comercial total al Statelor Unite cu China ce are potenţialul să demareze o recesiune, spun analiştii, Fed-ul dă de înţeles că ia în considerare o reducere a dobânzii de politică monetară pentru a susţine economia, deşi pentru moment Fed a decis să menţină nemodificată dobânda de referinţă.

În orice caz, această dinamică a făcut ca cea mai bună evoluţie a creşterii avuţiei personale să aibă loc nu pe continentul american, cum era de aşteptat. Astfel, chiar dacă ritmul de creştere global a fost unul modest, avuţia personală a înregistrat ritmuri de creştere de 8,9% în Africa şi 7,1% în Asia, în timp ce Europa Occidentală şi America de Nord au înregistrat creşteri anemice de 0,6%, respectiv 0,4%.

Efectiv, numărul milionarilor a continuat să crească în anul anterior, cu un avans de 2,1% până la 22,1 milioane de persoane, din care 15,1 milioane sunt rezidenţi ai continentului nord-american. "Deşi majoritatea milionarilor din lume trăiesc în prezent în America de Nord, cel mai rapid ritm de creştere în termeni de avuţie financiară personală are loc în altă parte", spune studiul, făcând trimitere la regiunile emergente ce sunt aşteptate să înregistreze o majorare a ritmului de creştere a avuţiei în următorii cinci ani. Asia este văzută drept o piaţă strategică în perspectiva analiştilor, în contextul în care veniturile băncilor din regiune au potenţialul să ajungă la paritate cu cele ale băncilor din Europa, până în 2023.

În comparaţie cu continentul nord-american, Europa numără 3 milioane de milionari, din care doar 0,1 milioane sunt din Europa de Est, iar 2,9 milioane în Europa de Vest. În ceea ce priveşte regiunea Europei de Est, avuţia personală financiară a crescut cu 6,8% în 2018, deşi evoluţia pieţelor bursiere din România, Polonia şi Cehia a avut mai degrabă o contribuţie negativă asupra acumulării de avuţie, menţionează BCG. În ţara noastră, câştigul BET de pe parcursul anului a fost şters în decembrie 2018 de anunţul privind OUG114/2018.

Totodată, studiul realizat de firma de consultanţă estimează că, până în 2023, vor fi 27,6 milioane de milionari la nivel global. Elveţia prezintă cea mai mare densitate de milionari în rândul populaţiei adulte, 7,5%, urmată de Statele Unite, cu 5,9%.

Împreună, americanii au 85,3 trilioane de dolari, de unsprezece ori mai mult decât germanii, ce se clasează pe locul cinci, cu 7,4 trilioane. Pe locul al doilea vine China cu 21 trilioane, urmată de japonezi, cu 16,3 trilioane, în timp ce britanicii, cu 8,9 trilioane, sunt pe locul al patrulea.

Potrivit prognozelor BCG, începând din 2019 şi până în 2023, avuţia mondială va înregistra o creştere anuală de 5,7%. Cu toate acestea, în Asia, avuţia personală ar urma să înregistreze un ritm de creştere anuală mai mare de 9,4%, ajungând la 58,2 trilioane de dolari în 2023, devansând Europa Occidentală care va ajunge la o avuţie de 53 de trilioane de dolari, o evoluţie ce defineşte întocmai schimbarea structurală care are loc în economia globală, cu Europa rămânând în urmă, în contextul în care grosul populaţiei şi al companiilor, în prezent şi cel mai probabil în viitor, se găseşte în Asia.

În aceeaşi perioadă, avuţia din ţările din America Latină ar urma să înregistreze un avans de 8,2%, în timp ce avuţia combinată din Africa şi Orientul Mijlociu ar urma să înregistreze o creştere de 7,7%.