ÎN LUNA APRILIE Ministerul Finanţelor plănuieşte să împrumute de pe piaţa internă 3 miliarde lei

Ministerul Finanţelor a împrumutat, în luna martie, 4,7 miliarde de lei de pe piaţa internă, iar pentru luna aprilie planul Finanţelor prevede împrumuturi de 3 miliarde de lei, la care se adaugă 405 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Planul pentru aprilie este mai mic ca valoare, ca urmare a faptului că, prin ultima emisiune de titluri de stat Fidelis, Ministerul Finanţelor a atras deja de la populaţie aproape 2 miliarde de lei. Per total, împrumuturile contractate până în prezent de guvern, în acest an, se ridică la puţin circa 50 de miliarde de lei.

Primele licitaţii din luna aprilie au fost ţinute în data de luni, 4 aprilie, când planificarea era pentru atragerea a 200 de milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa aprilie 2036 şi 300 milioane lei prin obligaţiuni cu maturitatea noiembrie 2025. Licitaţia pentru obligaţiunile cu scadenţa noiembrie 2025 a fost una complet eşuată, ofertele fiind sub suma din prospect (doar 256 milioane de lei, deci cu un raport bid-to-cover sub 1), în timp ce la licitaţia pentru obligaţiunile cu scadenţa aprilie 2036 Finanţele au împrumutat 222 milioane de lei la un randament mediu de 6,48%, cel mai ridicat pe scadenţa 14-15 ani din decembrie 2012, când Finanţele împrumutau 1,01 miliarde de lei la un randament mediu de 6,57%. De asemenea, la precedentul împrumut reuşit pe scadenţa aprilie 2036, din luna ianuarie, Finanţele au avut un cost mediu de finanţare de 5,62%, dar la o cerere mai bună.

Ziarul BURSA a scris în multiple rânduri în ultimele 14 luni despre tendinţa de creştere a dobânzilor şi despre grevarea bugetului cu cheltuieli mai mari cu dobânzile în cazul în care nu se revizuieşte structura generală a cheltuielilor sau sistemul fiscal - în lipsa unei astfel de revizuiri îndatorarea generaţiilor viitoare va continua să se facă în mare parte pentru plata salariilor din sistemul public şi a pensiilor (inclusiv cele speciale) majorate în ultimii ani.

Practic, orice creşteri de venituri operate de guvern se plătesc din împrumuturi atât timp cât nu se schimbă regimul fiscal şi nu se majorează veniturile bugetare structurale. Per total, în 2022, guvernul preconiza înainte de majorarea actuală a dobânzilor un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei - acestea vor fi cel mai probabil revizuite în creştere la proxima rectificare bugetară.

De notat că presiunea pe dobânzile de împrumut ale statului a rămas ridicată în ciuda prezenţei constante în piaţa secundară, la cumpărare, a Băncii Naţionale a României (BNR), care a reluat în martie achiziţiile de titluri de stat după atingerea unui nivel de 6,76% pentru costul de finanţare pe 10 ani, costurile acestea mari fiind considerate nesustenabile. Analiştii BCR Cercetare notează într-un raport că BNR targetează cel mai probabil niveluri de yield sustenabile şi sprijină emisiunile de datorie ale Ministerului Finanţelor - în debutul finalul lunii februarie şi debutul lunii martie, înainte de primele achiziţii ale BNR în 9 martie, Finanţele au avut o serie de emisiuni de datorie complet eşuate ca urmare a războiului din Ucraina şi a aversiunii la risc, iar ulterior achiziţiilor BNR piaţa primară s-a deblocat.

Curba randamentelor pentru titlurile suverane în lei continuă să fie aplatizată (spread-ul dintre titlurile în lei pe 2 ani şi cele pe 10 ani la 60 de puncte de bază), dar nu inversată cum este cazul Ungariei şi Poloniei în regiunea noastră şi cum se întâmplă şi în Statele Unite unde dobânzile pe termen scurt au ajuns de asemenea la niveluri mai ridicate decât cele pe termen lung. Achiziţiile BNR din piaţa secundară au dus la o scurtă inversare a curbei suverane pentru perechea 7y-10y şi la aplatizarea până spre inversare a curbei pentru perechile 3y-10y (22 puncte de bază) şi 5y-10y (4 puncte de bază) - ca urmare a scăderii mai accentuate a ratei pe 10 ani. 

Anul 2021 s-a încheiat per total cu împrumuturi de 104 miliarde de lei pentru România, sub necesarul brut de finanţare de aproape 137 miliarde de lei, dar asta în condiţiile în care, în finalul lui 2020, s-a realizat o prefinanţare destul de mare. Totodată, în 2021 deficitul bugetar la final de an a fost sub ţintă. Amintim că România a agreat cu partenerii europeni şi agenţiile de rating, sub procedura de deficit excesiv, revenirea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB la finalul lui 2024.

Totodată, trebuie menţionat că Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari - sume plătite către investitori - în august (circa 11 miliarde de lei) şi în ultimele două luni din an (cumulat aproximativ 19 miliarde de lei), scadenţe care trebuiesc refinanţate.