ÎN LUNA IULIE Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut

Indicatorul de încredere a mediului de afaceri din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator - ESI), a înregistrat o creştere surprinzătoare în luna iulie, semnalând o îmbunătăţire a ritmului de creştere economică, potrivit datelor publicate la sfârşitul săptămânii trecute. În mai şi iunie ESI pentru România a înregistrat două scăderi consecutive după patru luni de creştere lentă. România a fost doar una din cele doar 5 ţări europene care au înregistrat o creştere a încrederii mediului de afaceri în luna iulie.

În acelaşi timp, încrederea managerilor din economiile zonei euro a înregistrat o scădere puternică de -4,5 puncte în ritm lună/lună, în timp ce la nivelul celor 27 de economii ale UE s-a înregistrat o scădere de -4,2 puncte în comparaţie cu luna iunie. Încrederea în economiile din zona euro a suferit o deteriorare puternică în ultimele luni pe fondul agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei şi a creşterii costurilor cu energia, respectiv a scăderii cererii de consum.

Astfel, indicatorul Comisiei pentru România a înregistrat o valoare de 101,2 puncte în luna iulie, în creştere lunară cu 0,3 puncte faţă de valoarea de 100,9 puncte din iunie - uşor peste media pe termen lung a ESI de 100 de puncte. Pentru luna mai, Comisia a publicat o valoare a ESI de 101,9 puncte, în timp ce în aprilie ESI a înregistrat o valoare de 103,6 puncte.

Amintim că sondajul privind tendinţele în economie în perioada iunie-august, sondaj publicat luna trecută de către Institutul Naţional de Statistică (INS), a arătat că managerii chestionaţi anticipează creştere a activităţii economice în toate cele patru sectoare ale economiei (industrie prelucrătoare, construcţii, comerţ cu amănuntul şi servicii), precum şi noi majorări de preţuri şi o relativă stagnare a numărului de salariaţi, excepţie fiind construcţiile şi comerţul cu amănuntul.

Potrivit analiştilor BCR Cercetare, România a sfidat tendinţa pan-europeană de slăbire a încrederiile în economie.

"Managerii din servicii şi comerţul cu amănuntul au fost mai optimişti, în timp ce încrederea mediului de afaceri s-a deteriorat în sectorul manufacturier şi de construcţii", arată Eugen Sinca, analist BCR, într-un raport.

În primul trimestru din 2022 creşterea PIB a surprins puternic pe partea pozitivă cu un avans trimestrial de 5,2% şi un avans anual de 6,5%, creşteri survenite inclusiv ca urmare a schimbărilor operate de INS asupra datelor ajustate sezonier care au dus la anumite discrepanţe statistice foarte ridicate. Consumul a contribuit cel mai mult la avansul PIB din primul trimestru în condiţiile în care cererea de consum a românilor a rămas puternică în ciuda inflaţiei record, cel mai probabil datorită relaxării restricţiilor la jumătatea lunii februarie, a tensionării pieţei muncii şi a faptului că românii au recurs la depozitele bancare pentru a-şi păstra nivelul de trai în condiţiile mediului inflaţionist.

Pentru trimestrul second se anticipează o nouă creştere economică în ritm trimestrial, în condiţiile în care cel puţin în primele 2 luni ale trimestrului cererea de consum a continuat să se situeze în zona de record.

Potrivit analiştilor BCR, după creşterea anuală de 6,5% din primul trimestru al anului, economia României ar putea marca un avans anual de 5% în 2022 chiar şi în scenariul unei stagnări în restul trimestrelor datorită efectului de carry-over din ultimul trimestru al anului 2021 care a devenit pozitiv după ce creşterea trimestrială pentru T4 2021 a fost revizuită de INS la +1,0% de la -0,1%.

• Comisia Europeană: Deşi incertitudinea economică din România a scăzut în luna iulie, condiţiile de pe piaţa muncii s-au deteriorat

De notat faptul că executivul european a început să publice din luna octombrie 2021 un indicator nou privind incertitudinea economică, iar acesta a marcat în luna iulie prima scădere după patru luni de creştere a incertitudinii. Indicatorul privind incertitudinea economică începuse să crească încă dinainte de conflictul armat din Ucraina, iar în luna iulie a scăzut cu 3,7 puncte în ritm lunar la 9,5 puncte. Indicatorul arată în general uşurinţa/dificultatea cu care managerii chestionaţi anticipează evoluţia viitoare a afacerilor lor.

În acelaşi timp, indicatorul privind evoluţiile de pe piaţa muncii a cunoscut o deteriorare puternică în luna iulie, acesta înregistrând o valoare de 107,3 puncte, în scădere de la 110,1 puncte în iunie. Rata şomajului în România, în luna mai, a fost de 5,4%.

Tendinţa până acum pozitivă în ceea ce priveşte creşterea locurilor de muncă din economie şi rata relativ redusă a şomajului este contrabalansată de inflaţia care face ca rata de creştere a salariilor să fie în continuare sub presiune după ce a fost real negativă în tot semestrul secund al anului 2021.

Per total, în industrie încrederea a scăzut cu 0,3 puncte în luna iulie la o valoare de -0,9 puncte, evoluţie venită pe fondul înrăutăţirii aşteptărilor de producţie. În acelaşi timp, comenzile de la export au înregistrat o îmbunătăţire în iulie. Rata de utilizare a capacităţii a scăzut uşor la 71,1% în sondajul lunii iulie faţă de 71,7% în luna aprilie.

În comerţul cu amănuntul încrederea a urcat din nou, pentru a treia lună la rând, cu 0,7 puncte în ritm lunar, la 9,4 puncte în iulie.

În acelaşi timp, în servicii încrederea a urcat la 5,4 puncte în luna iulie de la o valoare de 4,2 puncte în iunie pe fondul unei creşteri a cererii anticipate pentru următoarele 3 luni.

În acelaşi timp, în construcţii încrederea s-a deteriorat, la o valoare de -11,5 puncte, de la -11,1 puncte în iunie.

Potrivit sondajului Comisiei, aşteptările privind preţurile de vânzare din România s-au temperat în toate cele patru sectoare de activitate avute în vedere în sondaj, în linie cu evoluţia la nivel european.

"Preţurile producţiei industriale este posibil să-şi fi atins deja vârful în aceste sectoare, iar inflaţia preţurilor de consum (IPC) ar putea lua în curând o tendinţă asemănătoare", mai comentează Eugen Sinca de la BCR Cercetare.

Amintim că Banca Naţională a României (BNR) a accelerat în ultima perioadă ritmul majorărilor de dobândă şi a semnalat noi majorări către o dobândă-cheie de peste 6%, de la 4,75% în prezent.