ÎN LUNA NOIEMBRIE Creditele noi de consum în lei şi în euro s-au scumpit

• Dobânzile la depozitele în lei au scăzut, în timp ce la euro au crescut • Lucian Anghel: Băncile vor încerca să stimuleze economisirea în lei

Dobânzile la depozitele în lei ale populaţiei au scăzut, în luna noiembrie a anului trecut, comparativ cu luna ianuarie, în timp ce la depozitele în euro acestea au crescut, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). În privinţa creditelor de consum noi, atât în lei, cât şi în euro, dobânzile au crescut în perioada analizată.

Analiştii susţin că dobânzile la credite şi depozite au avut o evoluţie volatilă, anul trecut, dar au existat şi situaţii în care băncile au mizat pe dobânzi mari la depozite, în ultimul trimestru, pentru ca apoi să le majoreze şi pe cele de la credite.

Florian Libocor, economist şef la BRD, este de părere că evoluţia dobânzilor la credite şi depozite pe parcursul anului trecut a fost volatilă, incertă, victimă colaterală a evoluţiilor mediului extern.

George Dinu, coordonator vânzări la "Alliance Finance Broker", ne-a declarat că, în primele trei trimestre ale anului, trendul a fost descrescător, în timp ce în ultimul trimestru situaţia a fost mai complexă: "Unele bănci au continuat să menţină dobânzile scăzute, dar au existat şi instituţii bancare unde au crescut mai întâi dobânzile la depozite, pentru atragere de capital, urmate normal şi de mărirea dobânzilor pentru credite".

• George Dinu: Anul acesta va fi un an al promoţiilor

În privinţa majorării dobânzilor la depozite, anul acesta, ca urmare a faptului că băncile mamă ar putea să nu mai finanţeze subsidiarele, iar acestea să atragă resurse de pe plan local, părerile analiştilor sunt împărţite.

Economistul şef de la BRD ne-a declarat că în principiu majorarea dobânzilor la depozite nu este posibilă.

Domnia sa ne-a explicat: "Mai sunt supape pentru a depresuriza eventuale tensiuni de creştere a dobânzilor, însă trebuie să ţinem seama că anul acesta nu va fi uşor nici pe plan intern şi nici pe plan extern. Dacă incertitudinea rămâne marea provocare, atunci prudenţa şi fermitatea trebuie să rămână componentele de bază ale principalului antidot".

În schimb, George Dinu este de părere că anul acesta va fi un an al "promoţiilor pentru depozite".

"Toate băncile vor concura pentru a atrage sume cât mai mari din piaţa românească, în ideea de a-şi asigura autofinanţarea", ne-a declarat domnia sa.

Lucian Anghel, economist şef la BCR, susţine că băncile vor încerca să stimuleze economisirea în lei.

"După majorarea TVA, dobânzile au devenit real pozitive şi vor continua să fie aşa pentru că inflaţia va fi la un nivel redus", potrivit domniei sale.

Ruxandra Andrei, director general adjunct al portalului FinZoom.ro, ne-a precizat că dacă luăm în calcul noile reglementări BNR, care vor limita accesul la credite, veniturile reduse ale populaţiei şi lipsa încrederii în ziua de mâine (imposibilitatea sau reticenţa de a se îndatora) rezultă că în primul rând va exista o presiune foarte mare de a vinde credite şi carduri de credit (principala sursă de venituri pentru bănci).

Domnia sa ne-a precizat: "În egală măsură, băncile mamă (ocupate cu propriile recapitalizări) vor pune presiune pe băncile locale să atragă lichiditate din pieţele lor sau pe cont propriu - deci există premisele contextului necesar forţării creşterii dobânzilor la depozite. Însă dacă vor creşte semnificativ dobânzile la depozite atunci vor fi nevoiţi să vândă credite cu dobânzi mari, ceea ce i-ar dezavantaja. Dacă presiunea pe atragere lichiditate are şanse să se rezolve (când BCE va incepe tipărirea de euro), cea legată de a vinde credite este încă departe de a-şi găsi soluţii pentru că până când nu va creşte puterea de cumpărare a românului, nu îşi va permite să cumpere nici credite".

Ruxandra Andrei a adăugat că la fel ca în 2011, la sfârşitul acestui an vom vedea fluctuaţii moderate de dobândă şi la credite şi la depozite: "Chiar dacă vor fi bănci care îşi vor asuma produse îndrăzneţe (un credit de la o bancă va avea dobânda prea mică faţă de medie, un depozit de la o bancă va avea dobânda prea mare faţă de medie), acestea nu vor reprezenta tendinţe, ci simple cazuri izolate".

• Lucian Anghel: Dacă BNR va relaxa politica monetară, atunci se vor reduce dobânzile la credite

Introducerea noului regulament al BNR, care va restricţiona creditarea în valută, ar trebui să ducă la ieftinirea creditelor în lei. În privinţa unei posibile egalizări a dobânzilor la creditele în euro cu cele la creditele în lei, Florian Libocor ne-a declarat că un astfel de scenariu nu trebuie exclus.

Domnia sa ne-a precizat: "Trebuie menţionat, însă, că vom continua să discutăm în termeni de intervale, mai mult sau mai puţin generoase, în funcţie de situaţiile jucătorilor din sistem.

Lucian Anghel susţine că dobânzile la credite ar putea să scadă dacă BNR va relaxa politica monetară. Domnia sa ne-a declarat: "Este posibil ca BNR să relaxeze dobânda de politică monetară şi acest lucru se va transfera şi la dobânzile la credite. Totuşi, dacă BNR ar considera necesar acest lucru ar putea să relaxeze dobânda minimă obligatorie".

Economistul şef de la BCR a adăugat că resursele atrase în lei de către bănci sunt excedentare, depăşind soldul creditelor: "Statul se împrumută şi de pe piaţa internă, deci resursele atrase de la bănci sunt plasate în titluri de stat. Lichiditatea în lei este destul de mare".

George Dinu ne-a precizat că la creditele de consum fără garanţie există, în prezent, oferte mai bune în lei decât în euro.

Cât despre egalizarea dobânzilor la creditele în lei şi cele în euro, la împrumuturile ipotecare va fi însă mai dificil: "Depinde de cât de mult va putea BNR să scadă dobânda de referinţă".

Ruxandra Andrei susţine că la creditele de consum ne putem aştepta la produse din ce în ce mai competitive.

Domnia sa ne-a precizat: "Dacă ne referim la dobânzile la creditele ipotecare (în prezent diferenţa de peste trei puncte procentuale în favoarea euro) - nu, nu cred că vom ajunge la o paritate între dobânzile pe lei şi cele pe euro. Doar dacă Euribor şi Robor ar fi posibil să aibă valori similare putem lua în calcul o egalizare a dobânzilor la creditele ipotecare, însă este foarte puţin probabil să se întâmple acest lucru".

Dobânda la depozitele în lei, cu o durată mai mică sau egală cu doi ani, destinate populaţiei, a coborât de la 7,20% în luna ianuarie a anului trecut, la 6,37% în noiembrie, potrivit datelor BNR.

La depozitele noi, care se întind pe aceeaşi perioadă de timp, dobânda a coborât de la 7,74%, la începutul lui 2011, la 7,18%, în luna noiembrie. Tendinţa s-a menţinut şi la depozitele cu o durată iniţială mai mare de doi ani.

În privinţa creditelor în lei ale populaţiei, pentru locuinţe, cu o durată iniţială de peste cinci ani, dobânda a ajuns în noiembrie la 9,41%, în timp ce în ianuarie a fost de 9,76%.

La creditele în lei de consum, destinate populaţiei, pe o perioadă mai mare de cinci ani, dobânda a fost în noiembrie de 13,66%, iar în ianuarie s-a situat la nivelul de 14,34%. În schimb, la împrumuturile noi de consum, cu o perioadă iniţială fixă a ratei dobânzii mai mare de cinci ani, dobânda a crescut de la 11,03% în ianuarie, la 11,39% în noiembrie.

Dobânda la depozitele în euro destinate populaţiei, care au o durată mai mică sau egală cu doi ani, a crescut de la 3,19%, în ianuarie, la 3,22% în noiembrie. La depozitele noi în euro cu aceeaşi durată, dobânda a avansat de la 3,51%, în ianuarie, la 3,98% în noiembrie.

La creditele de consum, pentru populaţie, cu durata mai mare de cinci ani, dobânda a ajuns, în noiembrie, la 8,14%, de la 8,05% în ianuarie. De asemenea, la creditele noi de consum, cu o perioadă iniţială fixă a dobânzii mai mare de cinci ani, dobânda a ajuns în noiembrie la 6,28%, de la 5,52% în ianuarie.