ÎN MARTIE: Vânzările de obligaţiuni şi acţiuni de pe 24 de pieţe emergente au depăşit 80 de miliarde de dolari

Vânzările de către investitorii străini de obligaţiuni şi acţiuni de pe 24 de pieţe emergente au depăşit 80 miliarde de dolari, în luna martie, o creştere de patru ori faţă de ultimul trimestru al anului 2008, arată o analiză Coface, potrivit căreia consecinţele pandemiei de Covid-19 sunt probabil mai grave pentru economiile emergente.

"Consecinţele pandemiei de Covid-19 sunt probabil mai grave pentru economiile emergente, deşi analizele s-au concentrat până acum în principal pe China, Europa şi Statele Unite. Chiar dacă gradul de vulnerabilitate a acestor ţări la şocul pandemiei depinde de mai mulţi factori, punctul de plecare al finanţelor lor publice este o problemă-cheie, deoarece determină capacitatea de a răspunde multor consecinţe economice ale crizei. În 2019 datoria publică a ţărilor emergente era deja la un nivel maxim. În acest context, Coface evaluează riscurile directe (economice şi sectoriale) ale pandemiei asupra dezvoltării ţărilor emergente", arată analiza.

Ieşirile de capital şi creşterea riscului suveran sunt interdependente, chiar şi pentru economiile îndatorate în moneda locală

"Ieşirile de capital pe o scară nemaivăzută până acum sunt efectul imediat al creşterii incertitudinii globale pe pieţele emergente. În luna martie, vânzările de către investitorii străini de obligaţiuni şi acţiuni de pe 24 de pieţe emergente au depăşit 80 miliarde de dolari, o creştere de patru ori faţă de ultimul trimestru al anului 2008", se menţionează în analiză.

În primul trimestru, monedele ţărilor cu fundamente puternice s-au depreciat. General vorbind, monedele ţărilor emergente cu pieţe financiare lichide au fost cele mai penalizate. În această perioadă, cele mai semnificative deprecieri valutare faţă de dolarul american au fost înregistrate în Brazilia, Africa de Sud, Rusia şi Mexic (mai mult de 25%), urmate de Columbia şi Indonezia.

"Este important de menţionat că ieşirile de capital au fost mai puţin semnificative în prima jumătate a lunii aprilie. Acestea au condus la o creştere a obligaţiunilor de stat în moneda locală, a căror emisiuni acoperă cu siguranţă emitentul de riscul cursului de schimb, dar care generează o creştere suplimentară a ratelor dobânzii", spun analiştii Coface.

Ţările care au crezut că s-au eliberat de "păcatul iniţial", adică incapacitatea de a emite obligaţiuni în moneda locală - nu sunt imune în prezent.

"Numeroase economii în curs de dezvoltare nu au putut emite în moneda locală a ţărilor lor. Au profitat cu siguranţă de lichiditatea globală foarte abundentă din ultimii ani pentru a emite obligaţiuni, dar în valută. Astăzi, însă, aceste obligaţii sunt, de asemenea, penalizate de creşterea ratelor dobânzii suverane, care sunt deosebit de puternice în Ecuador, Angola şi Sri Lanka", au adăugat ei.

Pentru a limita amploarea acestor ieşiri de capital, băncile centrale ale ţărilor emergente au decis să intervină pe piaţa valutară. Alte organizaţii, cum ar fi Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală a SUA, au lansat programe de cumpărare a activelor care implică unele obligaţiuni suverane ale ţării (Filipine, Columbia, Africa de Sud şi Polonia).

"Economiile emergente, deja îndatorate înainte de criză, vor suferi de efectele celor trei şocuri: carantina, scăderea preţurilor la petrol şi reducerea veniturilor din turism", mai spun analiştii.

Pe lângă riscul pentru finanţele publice şi deprecierea monedei, Coface ia în considerare expunerea ţărilor emergente la riscurile asociate cu Covid-19 atunci când evaluează riscul de ţară.

"În primul rând, ţările afectate de pandemie şi ale căror guverne au decis impunerea măsurilor de izolare obligatorie se vor confrunta cu o creştere a datoriilor, care rezultă din scăderea veniturilor legate de criza coronavirusului, precum şi cu o creştere a cheltuielilor medicale şi pentru reducerea consecinţelor economice asupra populaţiei. La 10 aprilie 2020, 87 de ţări se aflau în această situaţie", relevă analiza.

Ţările dependente de veniturile din turism (cu un prag de 15% din PIB) vor fi, de asemenea, afectate de restricţiile de călătorie internaţionale. Pentru a evita deteriorarea situaţiei sănătăţii, multe dintre aceste ţări au pus în aplicare măsuri de izolare şi şi-au închis frontierele călătorilor. Sectorul turismului reprezintă cel puţin 15% din PIB în 45 de ţări, inclusiv Maroc, Tunisia, Mexic, Thailanda, Filipine, Croaţia şi Cambodgia.

Ţările emergente dependente de veniturile din exportul de materii prime neagricole vor fi, de asemenea, afectate. În ciuda unei stabilizări a preţurilor anticipată în a doua jumătate a anului de către Coface, prognoza (costul mediu al barilului Brent în 2020 estimat la 45 de dolari) este insuficientă pentru ca principalele ţări exportatoare să-şi echilibreze soldurile bugetare şi cele curente. Cu atât mai mult cu cât, pe lângă acest efect de "preţ", există şi un efect "de volum" pentru ţările (inclusiv Arabia Saudită) care au convenit să reducă drastic producţia pentru a limita scăderea preţurilor cauzată de cererea mai mică. Ţările exportatoare de mărfuri sunt cele al căror echilibru bugetar este de aşteptat să se deterioreze cel mai mult în acest an (respectiv -15% şi -16% din PIB pentru Algeria şi Oman, conform cifrelor FMI).

În prezent, 9 ţări sunt afectate de 3 dintre aceste 4 surse de vulnerabilitate: Africa de Sud, Algeria, Angola, Ecuador, Liban, Mauritania, Oman, Tunisia şi Venezuela. 31 sunt afectate de doi dintre factori şi 71 de unul singur.

"Finanţarea suplimentară planificată de organizaţiile internaţionale (în special FMI) şi ajustările datoriei anunţate de ţările creditoare vor ajuta multe ţări cu venituri mici, şi mai puţin ţările mari emergente", se mai arată în analiză.