ÎN OCTOMBRIE Datoria în marjă din pieţele americane a făcut noi paşi către trilionul de dolari

Datoria în marjă din pieţele americane, sumele împrumutate de investitorii de pe Wall Street de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, a continuat să crească şi a atins noi maxime în luna octombrie, marcând un nou pas către valoarea astronomică de 1 trilion de dolari. Practic, la finalul lunii octombrie, datoria în marjă a atins un nou record, de 935,9 miliarde de dolari, după o creştere lunară de 3,6% sau 32,7 miliarde de miliarde de dolari. Potrivit datelor Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA), octombrie a fost a 17-a lună de creştere pentru datoria în marjă din ultimele 19.

Luna iulie a fost prima lună care a întrerupt pentru scurt timp tendinţa de creştere şi se pare că în acelaşi timp a fost un moment "one-off" în ciuda corecţiei indicilor americani din septembrie şi prima jumătate a lui octombrie. În septembrie, datoria în marjă din pieţele americane s-a redus uşor, cu 8,4 miliarde de dolari, aceasta fiind deci doar a doua lună de scădere de la prăbuşirea pieţelor cauzată de Covid-19 şi ulterior reluarea pieţei bull. Scăderea din septembrie a fost însă mai degrabă o stagnare (-0,9%) după ce în luna august datoria în marjă a urcat în ritm lunar cu 7,9%, respectiv cu 67,22 miliarde de dolari, la un nou record istoric de 911,54 miliarde.

În prezent, din minimele lunii martie 2020, datoria în marjă a crescut cu peste 90%, iar indicele S&P 500, care a marcat un "bottom" în luna respectivă, este pe plus cu circa 100%. Până acum, leverage-ul a fost un impuls major de creştere, care s-ar putea transforma însă într-un factor negativ (efect de bulgăre de zăpadă) în cazul unui declin mai sever al pieţelor acompaniat de o lipsă de hedging din partea participanţilor la piaţă. Bottom-ul din martie 2020 al datoriei în marjă a fost de 479,3 miliarde de dolari.

Per total, din minimele lunii octombrie şi până la finalul aceleiaşi luni, indicele S&P 500 a înregistrat un raliu de 6,9%, fiind atinse multiple maxime istorice. În perioada scursă până acum din noiembrie, referinţa bursei americane este pe plus cu 2,1%, iar cel mai probabil datoria în marjă a continuat să crească.

"Surpriza" revenirii pe creştere a datoriei în marjă din ultimele luni provine din faptul că creşterea anuală a leverage-ului decelerase pentru a treia lună la rând în iunie după ce atinsese un vârf de creştere an/an de 72% în martie - vârfuri care, urmate de o decelerare şi apoi scădere lunară, au dus la scăderea şi accentuarea unor crahuri bursiere (vezi grafic). Totodată, aşa-numitele "free credit balances" din conturile de tranzacţionare în marjă ale investitorilor americani - care arată nivelul sumelor rămase neinvestite în conturile de marjă din SUA ce pot fi retrase la cerere - au scăzut şi ele în luna iulie. Nivelul datoriei în marjă indică per total gradul de participare la piaţă cu efect de levier (leverage), iar atingerea unui vârf de către acest indicator a semnalat în trecut încheierea ciclului de credit pe pieţe şi începerea unui proces de deleveraging pe pieţele americane.

Creşterea continuă a datoriei în marjă arată că brokerii primari din piaţa americană, cei care împrumută capitalul, respectiv marile bănci de investiţii, şi investitorii au continuat să aibă apetit pentru "leverage" (efect de levier) în ciuda evaluărilor extrem de ridicate şi justificate doar de nivelul scăzut al dobânzilor.

Explicaţia pentru evoluţia şi nivelul ridicat al datoriei în marjă este în primul rând nivelul minim istoric al dobânzilor din Statele Unite şi injecţiile de lichiditate lunare de 120 de miliarde de dolari pe care le operează banca centrală americană. În plan secundar, ca urmare a randamentelor scăzute oferite de obligaţiuni, la nivelul pieţelor se manifestă aşa-numitul efect TINA (There Is No Alternative - eng.), căutarea de randamente superioare în piaţa bursieră.

De altfel, fondul public de pensii al Californiei, CalPERS, şi-a modificat săptămâna aceasta mixul alocat pentru investiţii - reducând expunerea pe companii publice şi majorând expunerea pe private equity, active cu venit fix şi active imobiliare - şi şi-a majorat expunerea totală pe care o poate avea la 105% de la 100%, ceea ce înseamnă că CalPERS va împrumuta bani pentru a-şi finanţa portofoliul de investiţii.

Amintim că Jerome Powell, preşedintele Federal Reserve (Fed), a admis, în aprilie, oarecum surprinzător, că există semne cu privire la o bulă în pieţele financiare şi că politica monetară ultra-relaxată a Fed a contribuit într-o anumită privinţă la evoluţiile speculative din pieţele financiare. Powell a negat totuşi că leverage-ul din pieţele americane reprezintă o problemă.

Corecţia din pieţele americane s-a încheiat după ce în septembrie şi prima jumătate a lunii octombrie S&P 500 a scăzut cu doar 5% pe fondul intrării la cumpărare pe scădere a investitorilor şi a îmbunătăţirii sezonalităţii pieţei americane. Sezonalitatea istorică a S&P 500 - pe care indicele american a respectat-o aproape la virgulă în acest an - indică continuarea raliului pentru referinţa bursei din SUA în condiţiile în care trimestrul al patrulea este din punct de vedere istoric cel mai bun pentru S&P 500. Raportările companiilor din octombrie aferente trimestrului trei au fost de asemenea foarte bune, majoritatea (peste 70%) livrând rezultate peste estimările analiştilor.

Cem Karsan, fost market-maker şi fondator al fondului Kai Volatility Advisors specializat în opţiuni, se aşteaptă la o continuare a tendinţei ascendente la nivelul pieţelor cel puţin până în debutul lui 2022 în condiţiile sezonalităţii pozitive asociate trimestrului patru, a continuării injecţiilor de lichiditate de către Fed şi a aprobării de către SUA a unui nou program de stimulare fiscală, iar apoi la un "blow-off top" în primele şase luni din 2022 asemănător perioadei 1999 - 2000. Blow-off top este o evoluţie ascendentă subită a preţului şi volumului (vizibilă pe un grafic) a unui activ financiar, evoluţie urmată de un declin abrupt al preţului pe un volum de asemenea ridicat.

"Oricine a tranzacţionat în 1999-2000 ştie că cel mai bun trade în acel ultim raliu al bulei a fost «long upside calls». S-au făcut în acel an şi jumătate cantităţi masive de bani fiind long pe volatilitate într-un raliu. Iar volatilitatea ar trebui să crească în acea ultimă bucată din raliu. După asta m-aş uita eu, cu cât ajungem mai mult în acel punct în care raliurile sunt mai mari, mai consistente, iar coada din dreapta (a distribuţiei de probabilităţi) aduce o volatilitate implicită mai mare. Cred că acesta ar fi acel glonţ de avertisment timpuriu, oferit cu 3-6 luni înainte, pentru a te pregăti", spune Karsan.

Pieţele americane şi în general pieţele globale par de asemenea să fi inclus în preţuri începerea retragerii sprijinului Fed în luna noiembrie şi debutul ciclului de majorare a ratelor de dobândă în economiile dezvoltate începând cu trimestrul al doilea din 2022.