ÎN PERIOADE DE CRIZĂ Derivatele - plasa de protecţie a portofoliilor

Instrumentele financiare derivate ar fi furnizat o soluţie foarte eficace de protecţie a portofoliilor investitorilor în faţa scăderilor puternice ale preţurilor acţiunilor de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), apărute pe fondul măsurilor luate de autorităţi în multe părţi ale lumii, pentru a încetini răspândirea pandemiei de Covid-19, sunt de părere brokerii consultaţi de Ziarul BURSA.

În plus, investitorii sau traderii ar fi putut să implementeze diferite strategii de tranzacţionare care le-ar fi oferit posibilitatea ca, pentru orizonturi mai scurte de timp, să profite de volatilitatea ridicată a pieţei.

Alin Brendea, director general adjunct al societăţii de brokeraj Prime Transaction, ne-a transmis: "În contextul actual, principalul avantaj al derivatelor l-ar fi constituit existenţa unor instrumente de protecţie în faţa riscului de depreciere a portofoliului".

În lipsa posibilităţii de a lua poziţii adverse faţă de deţinerile din portofoliu, prin instrumente derivate, singura variantă practică pentru diminuarea riscurilor este diversificarea spre sectoare reziliente la criză şi, în special, creşterea procentului de cash din portofoliu".

De asemenea, reprezentantul Prime Transaction a punctat că existenţa unei pieţe de derivate ar fi putut ajuta şi lichiditatea bursieră.

Lucian Isac, director general al casei de brokeraj Estinvest, ne-a declarat că, din punctul său de vedere, existenţa derivatelor este necesară în orice condiţii de piaţă şi cu atât mai mult în perioade de tipul celei pe care o traversăm acum, cu volatilitate foarte ridicată.

"În primul rând, trebuie spus că principalul rol al derivatelor este de acoperire a riscurilor. Investitorii mari, cum sunt fondurile mutuale sau cele de pensii, pot să facă hedging pentru acţiunile din portofolii, deschizând poziţii contrare pe contracte futures cu activ suport acele titluri sau, ceva mai sofisticat, prin opţiuni", a spus brokerul de la Estinvest.

Din punctul său de vedere, în cazul apariţiei unor scăderi puternice ale preţurilor acţiunilor, cum au fost cele de luna trecută, singurul lucru pe care investitorii de la BVB pot acum să-l facă este să vândă, pentru a limita pierderea şi eventual a cumpăra mai jos.

"Dar, ţinând cont de lichiditatea foarte redusă a pieţei noastre, o astfel de acţiune duce la accelerarea puternică a scăderii cotaţiilor. Or, derivatele oferă protecţie reală portofoliilor, fără a vinde titlurile din piaţa spot (n.r. la vedere)", spune Lucian Isac.

Pe de altă parte, în piaţă există speculatorii, cei care tranzacţionează activ, pe termen scurt, a continuat directorul de la Estinvest.

"Aceştia, folosindu-se de derivate, implementează diferite strategii cu scopul de a bate indicii. Unii reuşesc, alţii nu. Dar pentru piaţă în ansamblu este important că, speculatorii sunt cei care reprezintă contrapartea investitorilor ce folosesc derivatele pentru a-şi proteja deţinerile din piaţa spot. Practic, se întâlneşte cererea cu oferta. Nevoia celor ce vor să facă hedging cu a celor ce doresc lichiditate pe termen scurt", a precizat Lucian Isac.

Totuşi, directorul de la Estinvest atrage atenţia că speculaţiile sunt riscante şi mulţi traderi pierd, dar că este vorba despre riscuri asumate.

"Pe de altă parte, în anumite condiţii de piaţă se pot implementa diferite strategii, folosind contracte futures şi opţiuni, prin care riscurile să se anuleze iar speculatorul să aibă un câştig cert la scadenţă. În fond, piaţa este un puzzle de gândiri şi strategii diferite", a adăugat Lucian Isac.

Şi Alin Brendea de la Prime Transaction punctează că, prin instrumentele derivate, se dă posibilitatea retailului de a-şi creşte gradul de risc al investiţiilor, ceea ce reprezintă poate singurul dezavantaj major al acestui tip de produse financiare.

"Derivatele sunt caracterizate de efectul de levier, ceea ce lasă loc pentru riscuri mai mari celor care le folosesc în scop speculativ", subliniază brokerul.

Dar piaţa derivatelor nu poate exista în lipsa unei Contrapărţi Centrale (CCP), iar Bursa de Valori Bucureşti împreună cu o serie de parteneri din domeniul energetic şi financiar a demarat în 2018 un astfel de proiect.

"Din punctul meu de vedere, faptul că s-a optat pentru o Contraparte locală, este cea mai bună soluţie, pentru că astfel entitatea se poate adapta specificului pieţei noastre. Numai aşa putem dezvolta piaţa de capital", spune Lucian Isac.

Totuşi, directorul de la Estinvest atrage atenţia că este esenţial ca CCP-ul să devină, după o anumită perioadă de funcţionare, o entitate profitabilă.

"Iar profitabilitatea provine numai din lichiditatea instrumentelor financiare care vor fi oferite spre tranzacţionare. Astfel, actorii pieţei, inclusiv noi brokerii, trebuie să vedem care sunt instrumentele de care au cu adevărat nevoie investitorii. Dacă se listează produse care nu vor fi tranzacţionate, n-am făcut nimic", a conchis Lucian Isac.

Acum, CCP-ul se află în faza de autorizare, iar Adrian Tănase, directorul general al BVB, a lăsat să se înţeleagă, în cadrul unei conferinţe on-line organizată în data de 31 martie de Asociaţia pentru Relaţia cu Investitorii la Bursă din România (ARIR), că cel puţin până în acel moment, situaţia creată în urma pandemiei de Covid-19 nu reprezenta o piedică în calea derulării procesului de autorizare şi implementare a Contrapărţii Centrale.

În planul prezentat de conducerea BVB ce a fost aprobat de acţionari în luna ianuarie a anului trecut, operatorul pieţei menţiona că intenţionează să lanseze instrumente financiare derivate şi să-şi extindă gama de produse în trei faze, pe parcursul a cinci ani, astfel: faza I - lansarea contractelor futures având ca activ suport acţiuni listate, a instrumentelor financiare derivate cu activ suport energie electrică şi a contractelor futures pe curs de schimb valutar; faza II - lansarea contractelor futures pe indici bursieri şi opţiuni cu activ suport acţiuni; faza III - implementarea Platformei Reglementate pentru Împrumut, precum şi lansarea altor clase de active-suport. Totodată, în proiectul BVB se estimează că entitatea va intra în zona profitabilităţii în anul al doilea de funcţionare.

Capitalul social al CCP-ului este de 16,8 milioane de euro, iar Bursa de Valori Bucureşti, iniţiatorul proiectului, este acţionarul majoritar al entităţii, cu o deţinere de 59,5% din societate, echivalentul participaţiei de zece milioane de euro, cea mai mare investiţie realizată de BVB în cadrul unui singur proiect.

OPCOM are 19,05% din societate, echivalentul unei contribuţii de 3,2 milioane de euro la capitalul CCP-ului, în timp ce Enel, cu o participaţie de 1,6 milioane de euro la Contrapartea Centrală, are circa 9,5% din societate.

Banca Transilvania (TLV) cu 0,5 milioane de euro, Tinmar cu 0,5 miloane de euro, SIF Banat-Crişana (SIF1), SIF Transilvania (SIF3), SIF Muntenia (SIF4) cu câte 0,3 milioane de euro fiecare şi BRK Financial Group (BRK) cu 0,1 milioane de euro, sunt ceilalţi acţionari ai Contrapărţii Centrale.

CCP-ul este o entitate care se interpune între participanţii la piaţă, devenind contraparte pentru fiecare dintre ei. În acest mod, o tranzacţie se împarte în două, Contrapartea Centrală devenind cumpărător pentru vânzător şi vânzător pentru cumpărător. Aceasta garantează atât cumpărătorului, cât şi vânzătorului finalizarea decontării tranzacţiei.