În plină criză, irigaţiile riscă falimentul

• Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, în insolvenţă

• Sistemul de irigaţii lovit de dezastru în acest an, previzionat a fi unul extrem de secetos

Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), reglementatorul pieţei interne de irigaţii, a intrat în procedură de insolvenţă şi este ameninţată chiar de faliment, din pricina unui proces intentat de către o societate contractată, în trecut, ca să-i asigure paza.

În luna noiembrie 2008, Tribunalul Bucureşti s-a pronunţat în procesul intentat de către SC Pază şi Protecţie Regent Security SRL, societate ce reclamă o serie de datorii neîncasate.

Tribunalul a hotărât că reclamaţia firmei de pază este justificată şi a trimis ANIF în procedură de insolvenţă, stabilind totodată deschiderea procedurii generale de reorganizare judiciară, desemnând deja ca administrator judiciar provizoriu AMCO IMPURL.

Tribunalul a interzis administraţiei orice plan de reorganizare a activităţii sale, AMCO IMPURL fiind, acum, cea resposabilă de situaţia ANIF, inclusiv de inventarierea patrimoniului debitoarei, de conservarea bunurilor acesteia, precum şi de întocmirea unui raport care să explice de ce s-a ajuns la situaţia actuală.

Contactat de noi, directorul general al ANIF, Nicolae Mărăcine, susţine că nu este normal ca o administraţie să fie trecută în insolvenţă ca orice societate comercială.

Mărăcine a precizat că datoria către firma de pază a fost achitată integral, suma corespunzătoare fiind, potrivit spuselor sale, de 2.900.000.000 ROL.

Directorul ANIF a precizat că acest contract fost semnat înainte de mandatul său la administraţie şi a subliniat că intenţionează să dea în judecată societatea de pază pentru "recuperarea daunelor" ce au apărut pe durata execuţiei contractului.

"Prejudiciul pe care ni l-a produs această societate prin calitatea serviciilor oferite este mai mare decât creanţa achitată", ne-a spus Mărăcine.

"Totul este absurd, de la cap, la coadă", a adăugat directorul ANIF, menţionând că administraţia strânge, la momentul actual, probe pentru a putea dovedi că serviciile oferite de firma de pază au fost rudimentare.

Nu de aceaşi părere sunt şi reprezentanţii societăţii de pază.

Reprezentanţii SC Pază şi Protecţie Regent Security SRL ne-au declarat că ANIF mai are de plătit până la acoperirea debitului. Contractul dintre ANIF şi firma de pază a fost reziliat în trecut. Tribunalul a fixat ca termenul de definitivare a tabelului creanţelor data de 12 martie 2009, iar cel pentru soluţionarea contestaţiilor la tabelul definitiv, la 2 martie 2009. Precizăm că şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) s-a înscris şi ea pe tabelul creanţelor, solicitând plata unor facturi neîncasate.

Control la ANIF

Şi problemele ANIF nu se opresc aici.

Ministrul Ilie Sârbu, după ce a anunţat controale la toate agenţiile din subordine, a trimis corpul de control la Administraţie pentru o verificare ceva mai amănunţită a situaţiei prezentate mai sus, dar şi pentru alte probleme ceva mai grave.

Surse din domeniu susţin că verificările urmăresc, în mod special, contractele de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii de înbunătăţiri funciare, semnate de ANIF cu o serie de agenţie economici.

Sursele mai susţin că unele contracte au fost semnate de către sucursalele ANIF, organizaţii ce nu aveau personalitate juridică la acel moment, şi nici nu au primit derogări de competenţă de la centru.

Prin urmare, documentele sunt invalide, concluzionează sursele noastre.

Existenţa problemelor la contracte ne-a fost confirmată de către Valentin Apostol, consilierul pe probleme de irigaţii a ministrului Ilie Sârbu.

Deşi vestea nu a fost confirmată oficial, se pare că Nicolae Mărăcine ar fi demisionat, vineri, din funcţia de director al ANIF.

Şi la SNIF situaţia este incertă

Scăpată în extremis de faliment de fiecare dată, prin ordin de ministru, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) mai primeşte un "balon de oxigen" şi de la Ilie Sârbu.

Una din primele măsuri ale ministrului de la preluarea mandatului a fost prelungirea administrării speciale la SNIF, pentru încă şase luni, însă fără a solicita, acordul Consiliului Concurenţei sau al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în calitate de debitor principal.

Măsura de reducere a personalului bugetar anunţată de premierul Boc a pus pe liber, dintr-un foc, 400 de angajaţi ai SNIF, dintr-un total de 1.200, ne-a spus Ştefan Constantin, administratorul special al societăţii.

SNIF, care are filiale în toate judeţele ţării, rămâne în continuare singura societate capabilă să intervină în situaţii de urgenţă; însă reducerea personalului cu 30% o poate pune, însă, în imposibilitatea de a interveni eficient la scară largă, când situaţia o cere.

Cu toate acestea, Ştefan Constantin ne-a explicat că societatea este pregătită pentru privatizare, depunând totodată toată documentaţia la Agenţia Domeniilor Statului, acţionarul unic al societăţii.

Întrebat de situaţia detaliată a SNIF, Ştefan Constantin ne-a explicat că societatea sa mai are o datorie de 67 de milioane RON la bugetul de stat, una de 8 milioane RON la privaţi şi o datorie extrabilanţieră de 2 miliarde de lei vechi, din controversatul program agricol Romag"98.

Administratorul special al SNIF a precizat că societatea sa are titluri de proprietate doar pe 61 de hectare dintr-un patrimoniu de 210 de hectare şi a adăugat că mai are de recuperat creanţe în valoare de 14 milioane lei noi.

"SNIF este pregătită pentru privatizare", susţine administratorul SNIF. Ştefan Constantin a menţionat că societatea a contractat lucrări in 2008 pe sectorul de înbunătăţiri funciare în valoare de 6 milioane RON.

Strategia naţională antisecetă zace în proiectare de doi ani

O altă problemă stringentă a agriculturii noastre o constituie lipsa unei strategii naţionale antisecetă funcţionale.

Din 2007 şi până în prezent, strategia postată pe site-ul Ministerului Agriculturii a rămas doar la stadiul de proiect. Singurele modificări au fost aduse prin devansarea termenelor iniţiale de execuţie a unor lucrări. Fostul secretar de stat Gheorghe Albu explică că la strategia naţională pentru combaterea efectelor secetei lucrează în prezent 20 de instituţii, care au propuneri şi concepţii diferite, tocmai pentru a elabora, pe termen mediu şi lung, un proiect de succes.

Întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă, dacă "România are la ora actuală o strategie antisecetă funcţională", Ilie Sârbu a răspuns că "da", precizând, totuşi, că aceasta va fi pusă în funcţiune, printr-o lege, în perioada următoare.

Însă până atunci strategia va fi reanalizată şi poate suferi noi modificări, după cum susţine consilierul ministrului, Valentin Apostol, fost director al SNIF sub precedentul mandat al ministrului Sîrbu.

Irigaţiile, lovite de dezastru

Ilie Sârbu a explicat, la prima întâlnire cu presa, că în 2004 suprafaţa irigată era 1.400.000 de hectare, iar că, în numai patru ani, aceasta s-a redus la 250.000 de hectare.

Ţinând cont că suprafaţa agricolă potenţială a ţării noastre depăşeşte 8.000.000 de hectare, iar cea potenţială pentru irigat de circa 5.500.000 hectare, faptul că mai avem doar 250.000 de hectare irigate spune multe.

De altfel, "prin aplicarea numai a irigaţiilor, producţiile agricole cresc în medie cu 30-50% iar prin aplicarea irigaţiilor concomitent cu alte măsuri agrotehnice, producţiile agricole se dublează, ceea ce conduce la creşterea veniturilor în agricultură şi, implicit, a prosperităţii producătorilor agricoli", după cum scrie pe site-ul ANIF.

Seceta a fost anunţată de specialişti din luna martie. Aceasta este agricultura de la care aşteptăm să ne scoată din criză.

Comitet de criză la minister

Ministrul Ilie Sârbu a înfiinţat, prin lege, un comitet de criză pe probleme de irigaţii, format din reprezentanţii ANIF, SNIF, ai LUAIR (Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România), ai Ministerului Agriculturii, şi ai Băncii Mondiale (BM), insituţia care a finanţat Guvernul nostru în reforma sectorului de irigaţii.

Pentru rezolvarea problemelor, Valentin Apostol susţine că Ministerul Agriculturii pregăteşte două acte normative; primul fiind pentru prelungirea termenului, de la 30 noiembrie 2008, la 30 martie 2009, în care utilizatorii de apă pot solicita reparaţii la infrastructura de irigat.

"Sperăm că până la începutul secetei, până la finele lunii martie să reuşim să reabilităm încă 250.000 de hectare", ne-a declarat Valentin Apostol,precizând că, astfel, ţara noastră va avea, anul aceasta, 500.000 de hectare pregătite pentru irigat.

În plus, Valentin Apostol ne-a explicat că al doilea act normativ va rezolva o problemă birocratică în raport cu utilizatorii de apă.

În schimb, Valentin Apostol dă asigurări că problema juridică a ANIF nu pune în pericol situaţia sectorului.

Privind SNIF, Valentin Apostol a menţionat că se caută soluţii, pe lângă Comisia Europeană, ca aceasta să lucreze, din nou, pe întrebuinţare directă cu ANIF, pentru lucrările de specialitate.

Apostol a confirmat faptul că SNIF este într-o situaţie dificilă întrucât are datorii la bugetul de stat şi a confirmat că aceasta nu se poate înscrie, singură, la licitaţiile pentru lucrări organizate de ANIF, tocmai din cauza datoriilor.

SNIF este nevoită să semneze contracte de colaborare cu alte societăţi care pot participa la licitaţiile organizate de către ANIF şi, astfel, să împartă profitul obţinut.

Pe de altă parte, prezenţa Băncii Mondiale în comitet nu este întâmplătoare, căci Guvernul a împrumutat 80 de milioane de dolari de la BM pentru reforma sectorului de irigaţii.

Acordul a dus la apariţia Legii Îmbunătăţirilor Funciare care reorganiza sectorul irigaţiilor şi prevedea vânzarea SNIF pe unităţi viabile economic precum şi înfiinţarea Administraţiei Naţionale de "Îmbunătăţiri Funciare" (ANIF).

Nerespectarea legii de vânzare a SNIF duce la încalcarea angajamentului.

Prin urmare, situaţia sectorului de îmbunătăţiri funciare, şi al agriculturii per ansamblu, nu este tocmai roz.

Fără irigaţii, fără o strategie antisecetă care să şi funcţioneze şi cu probleme la SNIF şi ANIF avem suficiente motive de îngrijorare privind siguranţa producţiei agricole. Şi asta într-un an în care oricum criza loveşte întreaga economie