ÎN SCĂDERE FAŢĂ DE 2017, Banca Mondială anticipează creşterea cu 4,5% a economiei româneşti, anul acesta

Banca Mondială previzionează o creştere de 4,5% a economiei ţării noastre în 2018, potrivit unui raport al instituţiei. Procentul anticipat pentru anul acesta este în scădere, însă, faţă de 2017, când avansul eco-nomiei noastre a fost estimat la 6,4%.

Pentru 2019, Banca Mondială previzionează o creştere a economiei româneşti de 4,1%, iar pentru 2020 - de 3,5%.

Raportul arată: "Încetinirea treptată a avansului economiilor din Uniunea Europeană (UE) va avea impact asupra creşterii exporturilor din regiune, în special în Europa Centrală, unde creşterea este estimată să încetinească de la 4,7% în 2017, la 3,2% în 2020, cu diminuarea creşterii în Ungaria, Polonia şi România".

Banca Mondială estimează o expansiune de 3,1% a economiei mondiale în 2018, după o evoluţie peste aşteptări în 2017.

Potrivit raportului Băncii Mondiale, în Europa şi Asia Centrală, creşterea economică a înregistrat o evoluţie pozitivă în 2017, peste aşteptări, de 3,7% comparativ cu nivelul de 1,7% înregistrat în anul precedent. Acest progres se manifestă după trei ani de creştere sub medie, manifestată ulterior prăbuşirii preţului petrolului din 2014. Creşterea s-a consolidat atât în partea vestică a regiunii, care este importatoare de mărfuri, cât şi în partea estică a regiunii, care este exportatoare de mărfuri. În mare parte, accelerarea activităţilor s-a datorat consumului privat şi investiţiilor. Exporturile nete au contribuit la expansiunea economică din partea vestică a regiunii.

Raportul mai arată: "În cea mai mare parte, expansiunea economică a regiunii a fost determinată de cele mai mari economii din regiune, res-pectiv Rusia şi Turcia. După doi ani de recesiune, Rusia a înregistrat o creştere de 1,7%, care s-a datorat stabilizării preţului petrolului, politicilor monetare favorabile şi nivelului mai scăzut al inflaţiei. Saltul înregis-trat în Turcia - la 6,7% în 2017 faţă de 3,2% în anul precedent - a fost favorizat de stimulentele de ordin fis-cal. Totodată, creşterea exporturilor a fost sprijinită de consolidarea cererii în Uniunea Europeană şi de creşterea competitivităţii datorată deprecierii monedei în 2016".

Potrivit Băncii Mondiale, în partea vestică a regiunii, creşterea a fost susţinută prin continuarea expansiunii economiilor avansate. Economiile din Europa Centrală au beneficiat de creşterea exporturilor, de un consum puternic, de pieţe robuste ale forţei de muncă şi de o serie de stimulente de ordin fiscal. În partea estică, Kazahstan a înregistrat o rată de creştere de 3,7% în anul recent încheiat, faţă de rata de creştere de 1,1% înregistrată în 2016; această evoluţie a fost favorizată de creşterea producţiei în câmpul petrolier Kashagan, care a fost scutit de reducerile de producţie agreate între membrii Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

Banca Mondială preconizează că rata de creştere în Europa şi Asia Centrală urmează să scadă la 2,9% în 2018 - în paralel cu o încetinire a economiei Turciei şi cu o extindere a producţiei în partea estică a regiunii, respectiv în ţările exportatoare - pentru a se stabiliza apoi la un nivel de 3% în perioada 2019-2020.

Raportul mai arată că economia Rusiei s-a adaptat la noul nivel al preţului petrolului şi, conform previziunilor, va continua să crească la o rată de 1,7% (anul curent). Banca Mondială anticipează că în Kazahstan se va înregistra o creştere moderată de 2,6% datorită diminuării efectelor unice ale creşterii producţiei de petrol şi stimulentelor de ordin fiscal. Raportul preconizează că, pe măsura scăderii tensiunilor de ordin geopolitic, economia Ucrainei va înregistra o creştere de 3,5% - faţă de 2% în anul recent încheiat.

Conform datelor prezentate, în Turcia, pe măsura diminuării impactului măsurilor fiscale, pentru 2018 se preconizează o creştere moderată de 3,5%.

Potrivit Băncii Mondiale, încetinirea preconizată a ritmului creşterii în Uniunea Europeană va afecta creşterea exporturilor în Europa Centrală, iar pentru Polonia, instituţia anticipează o scădere la 4,0% comparativ cu nivelul de 4,5% înregistrat în anul recent încheiat. În Ungaria, este anticipată o creştere moderată de 3,8% faţă de 3,9%.

Banca Mondială precizează: "Ris-curile aferente perspectivei de mai sus au devenit mai echilibrate, însă sunt în continuare înclinate către o evoluţie negativă. O înăsprire dezordonată a condiţiilor de pe pieţele financiare mondiale ar putea genera creşterea costurilor de finanţare. Un preţ al petrolului mai scăzut faţă de cel preconizat ar putea încetini ritmul de creştere în rândul ţărilor care depind în mod semnificativ de veniturile din industria petrolului, subminând procesul fragil de redresare al acestora şi propagându-se în ţările învecinate mai mici, prin canale comerciale şi transferuri de remiteri. Tensiunile geopolitice din Ucraina, înăsprirea sancţiunilor internaţionale pentru Rusia sau escaladarea tensiunilor cu Uniunea Europeană, ar putea deveni obstacole pentru inves-titorii internaţionali, afectând astfel procesul de creştere".

De asemenea, conform raportului, o creştere mai rapidă decât cea preconizată în Uniunea Europeană - care este cel mai mare partener comercial şi cea mai importantă sursă de finanţare a ţărilor din regiune - ar putea stimula o creştere mai rapidă decât cea anticipată, acelaşi efect putând fi generat prin accelerarea reformelor structurale.