ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE Şefii BNR au abordat proiectele legislative din sectorul bancar

Noile iniţiative legislative care privesc sectorul bancar au constituit una dintre temele de discuţie abordate de conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie din 4 aprilie.

Minuta respectivei şedinţe arată: "S-a considerat că actualul context jus­tifică o menţinere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de acum. S-au făcut referiri şi la ritmul incert de redresare a investiţiilor în acest an - condiţionat inclusiv de realizarea programului de atragere a fondurilor europene -, precum şi la noile iniţiative legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra activităţii de creditare şi a mecanismelor de soluţionare a creditelor neperformante, dar şi asupra transmisiei monetare, a percepţiei investitorilor şi a primei de risc suveran".

Proiectele de lege la care face referire BNR aparţin senatorului liberal Daniel Cătălin Zamfir şi se află în dezbatere la comisiile din Camera Deputaţilor. Iniţiativele legislative vizează plafonarea dobânzilor, retractul litigios şi anularea rolului de titlu executoriu pe care îl au contractele de credit. De asemenea, Daniel Zamfir a redepus proiectul prin care doreşte abrogarea articolului 25 din Legea de funcţionare a BNR, astfel încât conducerea băncii centrale să nu mai aibă imunitate penală şi civilă.

• BNR: "Accelerarea semnificativă a creşterii economice - însoţită de majorarea deficitului de cont curent şi a deficitului structural"

Printre altele, membrii Consiliului BNR au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a atins cel mai înalt ritm din perioada post-criză, dar că accelerarea ei semnificativă a fost însoţită de majorarea sensibilă a deficitului de cont curent şi a deficitului structural.

Minuta BNR arată: "În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că expansiunea economică a confirmat aşteptările de încetinire în trimestrul IV 2017 - după patru trimestre consecutive de accelerare -, dinamica ei anuală rămânând totuşi robustă, la 6,9%, în contextul nivelului excepţional atins în trimestrul anterior, de 8,8%, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză.

Creşterea a beneficiat de susţinerea solidă a consumului gospodăriilor populaţiei, deşi în diminuare faţă de intervalul anterior, dar şi de un aport sporit al formării brute de capital fix, atribuibil în bună măsură unui efect de bază pe segmentul investiţiilor publice".

Contribuţia exportului net la avansul PIB şi-a mărit valoarea negativă, în condiţiile unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor, evidenţiază Banca Centrală, adăugând: "Pe partea ofertei, unicul determinant al decelerării creşterii economice a fost sectorul agricol, a cărui valoare adăugată a suferit o contracţie amplă în termeni trimestriali, după majorările consistente din trimestrele anterioare. S-a conchis că evoluţiile din trimestrul al patrulea fac probabilă o prelungire a trendului ascendent a excedentului de cerere agregată, în condiţiile unei atenuări relativ mai pronunţate a acestuia".

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat că noile date şi evaluări arată că rata anuală a inflaţiei ar putea cunoaşte o creştere marginală şi apoi să se plafoneze pe parcursul a câteva luni deasupra intervalului ţintei. S-a observat că perspectiva este în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2018, care anticipează scăderea ulterioară şi revenirea ratei anuale a inflaţiei la limita superioară a intervalului ţintei spre finalul anului curent, urmată de coborârea ei graduală în 2019 până la 3,1% în decembrie.

Unii membri ai Consiliului au subliniat caracterul temporar al puseului inflaţionist aflat în desfăşurare, atribuibil factorilor pe partea ofertei, ale căror efecte se vor epuiza începând cu ultimul trimestru al acestui an. Influenţe mai importante se anticipează a genera creşterile tarifelor energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice, precum şi dinamica preţului combustibililor, în condiţiile unor cotaţii crescute ale petrolului şi ale reintroducerii supraaccizei la carburanţi".

• BNR: "S-a remarcat ecartul uşor mărit dintre rata dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen"

Membrii Consiliului au analizat posibilele implicaţii la adresa perspectivei inflaţiei ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp. S-a remarcat că acestea anticipează continuarea decelerării expansiunii economice în semestrul întâi al anului curent, însă în condiţiile unei reintensificări a dinamicii ei trimes­triale în primul trimestru şi ale unei diminuări marginale în intervalul următor. În aprecierea membrilor Consiliului, "o asemenea perspectivă, relativ similară celei mai recente prognoze pe termen mediu, face probabilă o uşoară creştere a gap-ului pozitiv al PIB în semestrul întâi 2018". Din perspectiva celor mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, motorul creşterii economice, dar şi determinantul major al încetinirii acesteia se anticipează a fi, în primul trimestru, consumul privat.

În cazul exportului net, este probabilă menţinerea sau chiar mărirea contribuţiei negative, în condiţiile în care, în luna ianuarie, balanţa comercială şi-a continuat tendinţa de deteriorare, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Băncii Naţionale.

Conform minutei BNR, în cadrul şedinţei de CA, au fost evidenţiate creşterea uşoară a mediei cotaţiilor relevante ale pieţei monetare comparativ cu precedentele 3 luni, precum şi relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb al leului în a doua parte a intervalului, în contextul unor influenţe externe coroborate cu diferenţialul crescut al ratei dobânzii faţă de cele prevalente în plan european şi regional.

"S-a remarcat şi ecartul uşor mărit dintre rata dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen, reflectând parţial o transferare mai lentă asupra celor din urmă a majorării ratei dobânzii de politică monetară, probabil şi pe fondul excedentului substanţial de lichiditate de pe piaţa monetară, care este, însă, în mare parte tranzitoriu", arată Banca Centrală. Şefii acesteia consideră că transmisia asupra pieţei a efectelor măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă.