ÎN ŢARA NOASTRĂ, Scade euro-optimismul, creşte euro-indiferenţa

• România este singura ţară în care două treimi din populaţie au încredere în UE

Percepţia pozitivă a românilor asupra Uniunii Europene a scăzut în acest an comparativ cu anul trecut. Potrivit sondajului "Eurobarometrul 63" (EB 63), realizat în 29 de ţări, faţă de luna octombrie 2004 în care încrederea în UE era de 74%, în luna mai a acestui an aceasta a scăzut la 68%. S-a diminuat în această perioadă şi ponderea celor cu o imagine pozitivă asupra Uniunii Europene, cu zece puncte procentuale, ajungînd la 66%.

Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în ţara noastră, a declarat: "Încrederea în UE a scăzut puţin, poate şi pentru că noi am încercat în ultimul an să fim mai expliciţi privind rolul Uniunii în România".

Spre deosebire de locuitorii din ţara noastră, încrederea în UE a celor din noile state membre (NSM) se menţine în jurul valorii de 53%-54%, iar a celor din vechile state membre (UE 15) înregistrează o uşoară creştere de la 46% la 48%.

• Cei mai încrezători în UE sînt tinerii

Cea mai mare încredere în Uniunea Europeană o au tinerii cu educaţie superioară, în timp ce la polul opus se află vîrstnicii cu un nivel redus de educaţie.

Tendinţa generală în ţara noastră este însă de scădere a euro-optimismului (cu aproape 9%) concomitent cu o majorare semnificativă a indiferenţei (aproape 8%) şi o creştere uşoară a scepticis-mului (circa 4%) cu privire la UE.

Euro-scepticii provin în cea mai mare parte din mediul urban, însă doar puţin peste o pătrime a dovedit că are cunoştinţe despre UE şi mai puţin de o cincime are studii superioare. Cei mai mulţi (70%) sînt de părere că UE aduce crize economice şi peste jumătate susţin că în uniune se pierde identitatea culturală.

În schimb, aproape o treime din cei ce privesc UE cu optimism au educaţie de nivel superior şi aproape jumătate au cunoştinţe bune despre UE. Totuşi, 41% dintre aceştia sînt optimişti şi pe plan personal.

• Tot mai mulţi români ştiu ce înseamnă UE

Sondajul realizat a relevat faptul că un număr tot mai mare de români şi-a sporit cunoştinţele despre Uniune (creştere de la 28% la 42% a românilor care au un scor relativ bun la testul de cunoaştere a UE). Cifrele rămîn însă scăzute faţă de cele din noile state membre (procent de 66%) sau UE 15 (51%). Totuşi, cei mai mulţi români, la fel ca majoritatea cetăţenilor din UE, au sentimentul că "nu înţeleg cum funcţionează UE". În general, cei care înţeleg mecanismul, sînt tineri înstăriţi, cu un consum mediatic ridicat.

Românii au mai multe cunostinţe elementare despre UE decît bulgarii, nivelul apropiindu-se de cel din UE 15, dar mult sub cel din noile state membre (NSM).

"Eurobarometrul 63" a arătat că românii stau mai prost decît ţările membre şi Bulgaria şi la capitolul limbi străine, citesc mai puţine ziare, dar se uită mai mult la televizor, iar nivelul de acces la internet este mult sub cel din UE.

• Săraci şi nemulţumiţi, dar optimişti

În ţara noastră există cel mai mare decalaj european între optimismul ridicat şi satisfacţia redusă. Faţă de cetăţenii din UE, românii sînt mai nemulţumiţi şi mai săraci în bunuri şi în vacanţe.

Aproape 40% dintre români spun însă că în UE democraţia funcţionează mai bine decît în ţara noastră, idee susţinută îndeosebi de persoanele înstărite, cu un nivel superior de educaţie şi informare bună asupra UE. O treime - caracterizată preponderent de o vîrstă înaintată şi nivel scăzut al educaţiei, stării materiale şi informării asupra UE - crede că nu poate fi vorba despre democraţie nici în ţară, nici în Uniune. Doar un sfert dintre români sînt optimişti şi afirmă că democraţia se regăseşte şi în ţară şi în UE, convingere în special a tinerilor cu nivel mediu de educaţie, stare materială bună şi cunoştinţe despre UE.

• A crescut încrederea în justiţie

Faţă de toamna anului trecut, în primăvara acestui an românii aveau o percepţie diferită şi faţă de propria ţară. Astfel, a crescut ponderea celor încrezători în justiţie (de la 26% la 35%), însă s-au accentuat îngrijorările legate de problemele economice, îngrijirea sănătăţii şi dificultăţile agriculturii după aderare. Problema agriculturii a ajuns astfel prima preocupare în perspectiva aderării, devansînd-o pe cea a taxelor ridicate pe care ţara noastră va trebui să le plătească în UE. Au sporit, de asemenea, şi îngrijorările referitoare la crizele economice şi cele privind pierderea beneficiilor sociale o dată cu integrarea.