ÎN TERMEN DE 18 LUNI Acţiunile la purtător vor trebui convertite, altfel firmele riscă dizolvarea

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat recent legea care interzice deţinerea şi emiterea de acţiuni la purtător, proiectul de lege urmând să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Deţinătorii acestui tip de acţiuni vor avea 18 luni să le depună la companiile emitente, pentru ca ele să fie convertite, altfel acţiunile nedepuse în termen vor fi anulate, iar în cazul în care firmele nu le vor converti în acţiuni nominative şi nu vor trimite notificare Oficiului Registrului Comerţului (ORC) în perioada de conformare vor fi dizolvate prin decizie judiciară. În alte cazuri de neconformare, după amenzi repetate poate fi dispusă, de asemenea, dizolvarea societăţii.

În actul normativ se arată: "Neîn-deplinirea, până la expirarea termenului (de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii), a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora. (...) La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii. Cauza de dizolvare poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond, instanţa putând acorda un termen în acest scop".

În esenţă, odată ce noua lege va intra în vigoare, efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente va fi interzisă. De asemenea, interzisă va fi şi emiterea de acţiuni noi la purtător.

"Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative (...) şi actul constitutiv actualizat va fi depus la oficiul registrului comerţului", mai este subliniat în Legea nr. 129/2019, care transpune cea de-a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor.

În decembrie 2017, europarlamentarul Cătălin Ivan declara că în ţara noastră sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, toate având afaceri cu statul: "De-a lungul ultimilor zece ani de zile niciuna nu a avut sincope, adică să meargă mai bine sau mai prost, în condiţiile în care la guvernare au fost toate partidele din spectrul politic, ceea ce înseamnă că relaţia dintre ele este dincolo de politica unui partid sau ideologia unui partid".

Totodată, conform noii legi, tranzacţiile comerciale şi relaţiile de afaceri ale "persoanelor expuse public", adică ale demnitarilor, vor trebui să fie monitorizate mai atent de aşa-numite "entităţi raportoare".

Persoane expuse public sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, prin care se înţelege: şefi de state şi de guverne, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat; membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare; membri ai organelor de conducere ale partidelor politice; membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac; membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale; ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate; membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor, cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale; directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

Legea menţionează că nu vizează "persoane expuse public" care ocupă funcţii intermediare sau inferioare celor menţionate, dar include membri ai familiei sau persoane cunoscute ca asociaţi apropriaţi, pentru aces-tea şi cele menţionate anterior instituindu-se măsuri şi politici interne speciale de identificare, supraveghere, evaluare a riscului şi chiar raportare a tranzacţiilor financiare sau comerciale efectuate în numele lor.

Proiectul obligă aşadar o serie de instituţii numite "entităţi raportoare" - băncile, administratorii de fonduri (inclusiv de pensii private), furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, cenzorii, consultanţii, notarii şi aşa mai departe - să transmită către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) informări privind tranzacţii suspecte, dar şi tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 de euro.

Entităţile raportoare aplică în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei măsuri suplimentare de cunoaştere a clienţilor în mai multe cazuri, printre care în ceea ce priveşte tranzacţii sau relaţii de afaceri cu persoane expuse public sau cu clienţi ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public. Entităţile raportoare mai trebuie să adopte "măsuri adecvate pentru a stabili sursa averii şi sursa fondurilor implicate în relaţii de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane. La douăsprezece luni de la eliberarea funcţiei publice de către persoana expusă public măsurile de supraveghere încetează.

Informaţiile privind beneficiarii reali ai mai multor categorii de entităţi vor fi centralizate în registre speciale pentru punerea la dispoziţia a autorităţilor, inclusiv în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor, iar băncile şi alte instituţii financiare sunt obligate să transmită ONPCSB rapoarte cu remiteri de bani ce depăşesc suma de 2.000 de euro.

În 26 iunie, la exact doi ani de la depăşirea termenului de transpunere a directivei în legislaţia naţională, proiectul de lege a fost aprobat pentru a doua oară de Parlament după ce Curtea Constituţională a declarat drept neconstituţională, la finalul anului trecut, scutirea organizaţiilor minorităţilor (asociaţii, fundaţii) de la prevederile ce vizează obligaţia declarării beneficiarilor reali ai activităţii companiilor cu acţiuni la purtător.