ÎN TIMPUL PANDEMIEI, Liberalii aleg criza politică

Liderii Partidului Naţional Liberal au ales, ieri, să pună mai presus interesele politice decât cele ale cetăţenilor, în condiţiile în care ne confruntăm cu o pandemie de coronavirus. În loc să avem de astăzi un guvern stabil, cu puteri depline, în urma votului de învestitură programat ieri în plenul Parlamentului pentru viitorul Executiv, premierul desemnat, Florin Cîţu, care, în urma declaraţiilor liderilor PMP, USR, UDMR, ALDE şi Pro România, ce au spus că vor vota pentru învestire, a ales să îşi depună mandatul şi să renunţe la guvernare.

După depunerea mandatului Cîţu, liderul deputaţilor liberali Florin Roman a spus: "Cîţu a făcut un gest de mare repsonsabilitate şi a luat decizia pe baza unui singur principiu: atunci când România este în război cu coronavirsul, niciodată comandatul nu părăseşte linia frontului. Cîţu s-a consultat cu colegii şi a luat decizia să facă acest pas, iar prin decizia lui, practic Ludovic Orban, omul care a gestionat de la început, are obligaţia să strângă toată clasa politică, opinia publică, totul, ca să evităm toate efectele nocive ale coronavirusului".

Decizia lui Cîţu, l-a nemulţumit pe liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu care a declarat: "Este o bătaie de joc la adresa Parlamentului şi a tuturor românilor. Asistăm la o mascaradă fără de sfârşit. Premierul desemnat a făcut o simulare de consultări, au fost audiaţi miniştrii şi în momentul în care trebuia să vină la vot dă bir cu fugiţii. E o golănie, e o ruşine, o bătaie de joc, cu iresponsabilitate mai ales în perioadă de criză. Preşedintele şi Orban acţionează iresponsabil. E momentul să vină cu picioarele pe pământ. Se iau măsuri extraordinare în toată lumea şi noi ne jucăm de-a prim-ministrul".

Preşedintele grupului politic Renew Europe, Dacian Cioloş, lider al PLUS, a scris pe pagina oficială de Facebook că nu înţelege de ce Cîţu a renunţat la mandat, deoarece miercuri susţinea că şi-l va asuma. Cioloş arată: "Ce s-o fi întâmplat în ultimele ore? Cine şi ce jocuri face? Ţara are nevoie de un guvern stabil. O majoritate se contura să susţină instalarea guvernului. Lumea se pregăteşte să lupte cu criza de sănătate şi cu criza economică şi PNL joacă baba-oarba cu guvernul. Nu ştiu cine/ce calcule şi-a făcut, dar acest joc politic al PNL în momentele pe care le trăim este iresponsabil".

Dan Barna, liderul USR, a declarat că situaţia este o bătaie de joc şi un blat ordinar: "Lideri mici, meschini. România aştepta un guvern învestit. O bătaie de joc la adresa românilor. Premierul desemnat a plecat acasă cu coada între picioare. Este ruşinos. Gândiţi-vă ce ridicole vor fi mesajele lor acum. Nu părem acum o clasă politică schizofrenică? Da, jocul anticipatelor era o miză legitimă acum trei luni. Astăzi, întreaga societate este disperată de criza coronavirusului. (...) Nu toată clasa politică este în acest blat ordinar. Suntem din nou pe burtierele Europei".

Nemulţumit de gestul lui Cîţu şi al liberalilor s-a declarat şi fostul premier social-democrat Victor Ponta, actualul preşedinte al Pro România. Ponta a spus: "România este în război, acum. Nu în război cu o armată inamică, ci cu o criză cu care nu ne-am mai confruntat niciodată şi cu care nu ştie nimeni cum să lupte. În război, este numit un general să conducă Guvernul şi fuge, cu un sfert de oră înainte. În mod normal, într-o ţară normală, îl împuşcau pentru dezertare şi pe el şi pe toţi ceilalţi ai lui. I-aţi văzut pe liberali ce îşi dădeau palme de fericire că a fugit Cîţu? Din punctul meu de vedere, de azi, PNL este la fel de periculos ca şi coronavirus. Oamenii, astăzi, aşteptau să afle ce se întâmplă cu sănătatea, cu frontiera, cu măsurile economice. Au fugit, au dezertat. Nu veţi întâlni în nicio ţară o situaţie asemănătoare".

În schimb, Marcel Ciolacu, liderul PSD, şi-a arătat satisfacţia în faţa abandonului declarat de Florin Cîţu. Ciolacu a spus: "Urmează să aşteptăm ca preşedintele României să ne cheme la consultări. Cel mai bun lucru care se putea întâmpla României, că domnul Cîţu a renunţat la mandat. Urmează să am o discuţie în interiorul partidului sau cu alţi lideri politici reprezentanţi în Parlamentul României. Mă bucur că s-a renunţat la acest joc politic, nu anticipatele erau prioritatea României (...) Toată România răsuflă acum uşurată".

În calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu a anunţat că parlamentarii nu vor pleca în acest weekend în circumscripţiile electorale, deoarece este posibil ca sâmbătă, duminică şi chiar luni, comisiile de specialitate reunite ale Legislativului să audieze candidaţii pentru funcţiile de miniştri ale viitorului Cabinet.

Gestul lui Cîţu şi al liberalilor pare, la prima vedere, unul inconştient, menit să anuleze şansele PNL la câştigarea alegerilor parlamentare. La o analiză atentă, se pare că aceştia au ales modul folosit de Traian Băsescu după prima cădere a guvernului Boc. Mod evocat zilele trecute în motivarea deciziei Curţii Constituţionale care a considerat neconstituţională desemnarea lui Ludovic Orban drept premier, după ce tocmai fusese demis, cu o zi înainte, de Parlament.

În motivarea deciziei CCR, nr. 85 din 24 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial din 11 martie, se arată: "În practica de stat au existat, de altfel, situaţii în care un prim-ministru demis prin moţiune de cenzură a fost ulterior desemnat de Preşedinte, iar Parlamentul a acordat votul de încredere. În acest sens se oferă ca exemplu situaţia în care, în data de 13 octombrie 2009, Guvernul condus de Emil Boc a fost demis ca urmare a moţiunii de cenzură, adoptată cu 254 voturi pentru şi 176 de voturi împotrivă. Drept urmare, în ziua de 14 octombrie 2009 au avut loc consultări ale Preşedintelui României cu partidele politice, în vederea desemnării unui candidat la funcţia de prim-ministru. În cadrul acestor consultări, partidele care formau o majoritate la acea dată, respectiv PNL, PSD şi Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), au propus şefului statului desemnarea domnului Klaus Iohannis drept candidat la funcţia de şef al Guvernului, iar PD-L a propus un alt om politic, fără a face public numele acestuia. Cu toate acestea, Preşedintele României a venit cu o a treia variantă de propunere, în persoana domnului Lucian Croitoru, pe care l-a şi desemnat prin Decretul nr.1472 din data de 15 octombrie 2009. Drept urmare, în data de 4 noiembrie 2009 a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exprimarea votului asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului de guvernare. Guvernul Croitoru nu a obţinut numărul necesar de voturi pentru a fi învestit, astfel că la data de 5 noiembrie 2009 a avut loc o nouă rundă de consultări pentru desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru. Partidele care deţineau majoritatea şi-au reiterat opţiunea exprimată anterior, însă şeful statului l-a desemnat drept candidat la funcţia de prim-ministru pe domnul Liviu Negoiţă, prin Decretul nr.1646 din data de 6 noiembrie 2009. Domnul Liviu Negoiţă nu a mai cerut votul de învestitură Parlamentului, decretul de desemnare fiind revocat la data de 17 decembrie 2009. În aceeaşi zi, (...) prin Decretul nr.1889/2009, Preşedintele României l-a desemnat pe domnul Emil Boc, adică pe premierul demis de Parlament în urmă cu două luni, drept candidat la funcţia de prim-ministru. Prin Hotărârea nr.39 din 23 decembrie 2009, la 70 de zile de la adoptarea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Emil Boc, Parlamentul României a decis să acorde din nou încrederea unui Guvern condus de domnul Emil Boc".

Cu alte cuvinte, este posibil ca, pe baza metodei din 2009, considerată constituţională, după depunerea mandatului de către Florin Cîţu, să asistăm la o nouă desemnare a lui Ludovic Orban, desemnare care se încadrează în parametri Constituţiei. Iar Ludovic Orban va propune un guvern identic cu cel interimar.

Continuă criza politică în timpul epidemiei...