ÎN ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ DIN NOIEMBRIE Creştere uşoară pentru costurile de finanţare pe termen lung ale României

Piaţa titlurilor de stat din România a reacţionat la climatul macro-financiar mondial şi european şi la factorii interni în ultima săptămână din noiembrie, evidenţiindu-se creşterea uşoară a ratei de dobândă la obligaţiunile suverane pe scadenţa 10 ani, cu 1,1%, la 3,265%, evoluţie în convergenţă cu cele din Statele Unite şi Germania, arată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Tran­silvania, într-un raport de analiză.

Rădulescu notează: "În România, autorizaţiile de construire clădiri rezidenţiale au crescut pentru a treia lună la rând în octombrie cu 7,5% an/an, dat fiind că persistenţa pandemiei a fost contrabalansată de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice. De altfel, deficitul bugetar s-a intensificat la 74 miliarde de lei în perioada ianuarie-octombrie, în contextul incidenţei pandemiei şi măsurilor implementate pentru contracararea impactului crizei sanitare. Majorarea cheltuielilor de capital cu 26,8% an/an exprimă premise favorabile pentru dinamica investiţiilor productive pe termen scurt. De asemenea, creditul neguvernamental a continuat să crească în octombrie (cu 0,6% lună/lună şi cu 4,1% an/an), evoluţie susţinută de mix-ul relaxat de politici economice. Nu în ultimul rând, depozitele neguvernamentale au crescut cu 1,8% lună/lună şi cu 15,4% an/an la 404,1 miliarde de lei (maxim istoric). Climatul din pieţele financiare internaţionale şi semnalele de continuare a procesului de relansare pe plan intern au condus la creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 1,1% la 3,265% în ultima săptămână (diminuare cu 26% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă a urcat cu 5,3% la 1 punct procentual".

La rândul lor, analiştii BT Asset Management evidenţiază variaţiile reduse de pe curba randamentelor suverane în lei, media fiind de -3 puncte de bază pe maturităţile scurte/medii (1-6 ani), respectiv +1 punct de bază pe maturităţile lungi 7-15 ani.

"Yield-urile pe 10 ani se consolidează în zona de 3,3%, la minimele ultimilor 4 ani, iar yield-urile scurte pe 2 ani se menţin sub zona de 2,6%, la minimele ultimilor 2 ani şi jumătate. Diferenţialul median între randamentele guvernamentale pe 10 ani şi cele pe 2 ani este de +145 puncte de bază pe ultimul deceniu (vs. +70 actual), implicând o sub-evaluare teoretică a curbei mai scurte (yield 2 ani target 1,8% pe baza acestui raţionament). Preţurile bondurilor suverane în moneda locală (sub formă de indice) au crescut în acest an cu +8,2%, dublu faţă de indici similari în monedele locale din regiunea CEE", arată analiştii BTAM.

De notat că un procent de 55% din bondurile suverane pe 10 ani din zona Euro au înregistrat scăderi de randamente în ultima lună, iar costurile de finanţare pe cele mai îndatorate 3 state ca datorie publică în PIB (Grecia, Italia, Portugalia) au coborât recent la noi minime istorice: 0,65% (Grecia), 0,6% (Italia) şi 0,0% (Portugalia).

În ultima săptămână din noiembrie, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 506 milioane de lei prin titluri scadente în septembrie 2031 la un cost mediu anual de 3,42%. Totodată, Guvernul a revenit pe pieţele externe şi a atras 1 miliard de euro prin obligaţiuni pe 9 ani şi 1,5 miliarde de euro prin titluri pe 20 ani, la costuri medii anuale de MS+175 puncte bază, respectiv 2,65%.

"În ultima săptămână Ministerul Finanţelor Publice s-a concentrat pe împrumuturile în euro, atât de pe pieţele internaţionale cât şi pe plan local. Marţi, România a emis două euroobligaţiuni, una în valoare de 1 miliard de euro cu scadenţa în decembrie 2029 la benchmark (MS)+175 puncte de bază (valoare procentuală însumată) şi una în valoare de 1,5 miliarde euro cu maturitatea decembrie 2040 la un randament de 2,65% (benchmark+marja în puncte de bază). Calendarul lunii noiembrie a fost completat cu o emisiune locală de 500 milioane euro, scadenţă 2025 (randamentele cerute de investitori au fost respinse de MFP: randamentul mediu cerut a fost de 0,695%, cererea a fost ridicată - 1,2 miliarde de euro - n.r.)", arată şi analiştii BCR Cercetare într-un raport, adăugând că emisiunea locală de euroobligaţiuni a avut scopul consolidării rezervelor valutare.

Diferenţa de randament dintre obligaţiunile pe 10 ani şi cele pe 3 ani a crescut faţă de săptămâna trecută cu 8 puncte de bază, ajungând la 67 puncte de bază, pe fondul scăderii randamentelor pe termen scurt determinată de surplusul de lichiditate din piaţa interbancară, în timp ce randamentele lungi au înregistrat creşteri uşoare, mai notează analiştii BCR.

Totodată, aceştia precizează că diferenţialul de randament între titlurile suverane pe 10 ani în lei faţă de cele similare în zloţi polonezi a scăzut cu 6 puncte de bază în ultima săptămână din noiembrie, până la 206 puncte de bază (vezi grafic).

Pe piaţa valutară locală, în luna proaspăt încheiată, cursul EUR/RON s-a stabilizat în zona 4,865-4,875.

"Toate valutele regionale CEE (Central and Eastern Europe - n.r.) importante au înregistrat recent variaţii moderate faţă de euro (între -0,4% şi +0,5%). Performanţa leului pe termen scurt ulterior momentului alegerilor generale (aproximativ întreaga lună decembrie) este una mixtă la scară istorică (ultimele 3 cicluri electorale din 2008, 2012, 2016): în 2 din 3 cazuri EUR/RON a crescut în medie cu +2.8%, iar intr-un caz cursul a scăzut, cu -2%", mai notează analiştii BT Asset Management.