ÎN ULTIMII TREI ANI,  Înzestrarea Armatei - 5 miliarde lei mai puţin decât prevederile bugetare

Punerea în practică a deciziei NATO de alocare a 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare a fost îmbrăţişată cu entuziasm de clasa politică din ţara noastră, care, încă din anul 2017, anunţa că, în sfârşit, Armata Română va beneficia de sumele necesare modernizării şi retehnologizării sale. Mai ales că, din cei 2% din PIB, 20% erau prevăzuţi în bugetul Apărării ca având destinaţie specială achiziţia de armament şi tehnică militară.

De atunci au trecut trei ani, în care PIB a crescut constant, sumele alocate Apărării au crescut şi ele, dar realizările privind dotarea Armatei Române sunt foarte puţine faţă de declaraţiile pompoase din 2017 şi din anii care au urmat. În afară de realizarea scutului de la Deveselu, de achiziţionarea parţială a sistemului HIMARS, de cumpărarea câtorva aeronave F16 second-hand de la forţele aeriene portugheze şi de începerea programului privind construirea transportoarelor blindate Piranha 5 de către General Dynamics în parteneriat cu Uzina Mecanică Bucureşti, multe alte programe aprobate în Parlament au fost ratate, printre ele numărându-se şi cel privind transportorul blindat 8x8, aşa numitul proiect Agilis ce urma să fie realizat în parteneriat de Uzina Automecanica Moreni şi compania germană Rheinmetall Landsysteme. Alte proiecte sunt contestate - aşa cum este modernizarea IAR Şoim 99 şi construirea corvetelor - şi încă nu se ştie când vor fi demarate primele lucrări, iar negocierile privind elicopterele de trans­port şi de atac cu marile companii din domeniu nu au fost încă finalizate.

În acest timp, politicienii, indiferent că vorbim despre preşedintele Klaus Iohannis, despre premierii care s-au perindat la Palatul Victoria, des­pre miniştrii Economiei, miniştrii Apărării sau despre parlamentari, s-au lăudat anual cu sumele alocate pentru Armata Română.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la mijlocul săptămânii trecute: "În actualul context internaţional confruntat cu riscuri, provocări şi ameninţări mai vechi şi mai noi, nevoia unei Alianţe Nord Atlantice puternice, unite şi eficiente este mai mare decât oricând. (...) Suntem hotărâţi să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare şi vom continua să acţionăm pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei, mai ales pe Flancul său Estic. În acelaşi timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, Româ­nia va susţine o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu şi în combaterea terorismului".

Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a scris, în urmă cu două zile, pe pagina oficială de Facebook: "Industria de apărare cred că va fi, cât de curând, un vector de dezvoltare al României, deoa­rece cheltuim 2% din PIB pentru apărare şi vrem să se întoarcă foarte mulţi bani din aceşti 2% în industria românească".

Trecând peste inadvertenţa declaraţiei ministrului Economiei, deoarece nu 2% din PIB sunt cheltuiţi cu înzes­trarea Armatei, ci doar 34% din cei 2% sunt prevăzuţi pentru acest lucru în bugetul Apărării pentru anul 2020, menţionăm că, până acum, autorităţile de la Bucureşti nu au cheltuit 2% din PIB aşa cum au prevăzut în fiecare buget din ultimii trei ani.

Conform datelor postate pe site-ul CIA - www.cia.gov, cheltuielile militare făcute de ţara noastră în perioada 2017-2019 au fost mai mici decât cele prevăzute.

Conform datelor deţinute de partenerii americani din NATO, autorităţile de la Bucureşti au cheltuit pentru Apărare 1,72% din PIB în anul 2017 şi 1,82% din PIB în anul 2018. Pentru anul 2019, fosta conducere a Ministerului Apărării Naţionale estima cheltuieli de 2,04% din PIB, dar, în realitate, după primele nouă luni, au fost cheltuiţi pentru tehnică militară doar 2,4 miliarde lei, adică aproape 10% din cei 2,04% din PIB alocaţi pentru Apărare. Nici măcar pragul minim de 20% nu a fost atins anul trecut cu cheltuielile privind achiziţia de tehnică militară de către ministerul de resort.

Surse din Parlament şi din Ministerul Apărării Naţionale au menţionat pentru Ziarul BURSA că o parte dintre banii destinaţi strict înzestrării Armatei au fost folosiţi pe alte capitole bugetare, în ultimele trimestre ale anilor 2017, 2018 şi 2019.

"Au fost mărite salariile cadrelor militare, pensiile, sume importante au intrat şi în Institutul Cantacuzino, odată cu preluarea acestuia de către Ministerul Apărării", ne-au spus sursele citate.

Este vorba despre procente de 0,3% din PIB pentru anul 2017, 0,2% din PIB pentru 2018 şi aproape 0,5% din PIB pentru anul 2019 (execuţia bugetului MApN s-a încheiat la 1,92% faţă de 2,04% din PIB cât fusese aprobat la începutul anului trecut). Suma luată de la înzestrarea Armatei în ultimii trei ani s-ar ridica la o valoare cuprinsă între 5 miliarde şi 7 miliarde lei, au precizat aceleaşi surse.

Guvernul Orban a alocat o sumă record pentru bugetul Apărării în 2020: 23,7 miliarde lei, adică aproximativ 5 miliarde de euro, din care aproape 34% sunt destinaţi înzestrării cu echipament militar, bani care vor merge la MApN. În mod real, ţara noastră ar atinge abia în acest an, pentru prima dată cheltuirea celor 2% din PIB alocate Apărării, ţintă asumată la summitele NATO din 2014 şi 2016.

Raportat la un PIB estimat, pentru anul 2020, la 1129 de miliarde de lei, acest lucru ar însemna o alocare de circa 2,1% din PIB pentru Apărare. Faţă de anul precedent, cabinetul Orban a crescut cu 16% bugetul MApN.

Capitolul de cheltuieli de capital al bugetului MApN, acolo unde sunt prinse plăţile pentru achiziţiile de echipamente şi tehnică, se situează în bugetul pe 2020 la 33,7% din totalul banilor: 8 miliarde de lei, adică 1,67 miliarde de euro. Faţă de anul 2019, este însă o creştere de 25%, anul trecut Armata cheltuind 6,37 miliarde de lei pe achiziţii, adică aproximativ 1,35 miliarde euro.

Aşa cum vă relatam mai sus, reprezentanţii guvernului Orban susţin că prin alocarea bugetară vor da un impuls industriei naţionale de apărare, care va beneficia de clauzele offset din contractele încheiate cu partenerii străini.

Vom vedea, la sfârşitul anului, dacă noul guvern va reuşi să cheltuiască, pentru prima dată, întreaga alocare bugetară privind înzestrarea Armatei sau va redistribui o parte din suma alocată către alte capitole bugetare.