ÎN URMĂTORII CINCI ANI Orban urmăreşte ca PIB-ul pe cap de locuitor să depăşească media UE

Obiectivul PNL şi al Guvernului este ca, în termen de maximum cinci ani, România să depăşească produsul intern brut (PIB) mediu pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, a declarat, ieri, premierul Ludovic Orban, în cadrul unei video-conferinţe organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

Acesta a afirmat: "Obiectivul nostru este ca, în următorii doi ani, să dăm drumul la aproape toate proiectele de care are nevoie România pentru a-şi asigura suportul indispensabil pentru dezvoltarea economică, pentru fructificarea oportunităţilor pe care le are România şi pentru a genera o dinamică economică fără precedent în România. Nu vă ascund că obiectivul meu e ca în maxim cinci ani România să depăşească Produsul Intern Brut pe cap de locuitor mediu la nivel european şi, evident, venitul mediu pe care îl înregistrează cetăţenii la nivel european".

Orban a adăugat că această creştere a veniturilor se va baza "pe piloni foarte solizi" şi nu pe creşterea "artificială" a consumului.

"Acest lucru se va baza pe piloni foarte solizi, care vor schimba politica de până acum, care a fost bazată pe creşterea artificială a cererii, a consumului, prin pârghiile guvernamentale de creştere a unor categorii de venituri care se află în pixul Guvernului şi care au generat grave dezechilibre economice şi au redus grav potenţialul de dezvoltare economică a României, prin neglijarea investiţiilor, a factorilor de stimulare a dezvoltării capitalului autohton, prin tratamentul grosolan, de multe ori, faţă de investitori", a afirmat Orban.

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este unul dintre cei mai utilizaţi parametri pentru compararea nivelului de trai între ţări diferite. PIB-ul pe cap de locuitor al României a fost de circa 11.500 de euro în finalul anului, cu aproximativ 990 de euro mai mare decât în 2018 (creşterea PIB a fost de 4,1% în 2019 faţă de 2018), conform datelor furnizate de site-ul countryeconomy.com, în timp ce PIB-ul per cap de locuitor la nivel european a fost de circa 34.780 de euro în 2019, conform aceleiaşi surse.

În orice caz, premierul a mai susţinut că 40 de miliarde de euro vor fi investiţi în infrastructură de transport rutieră şi feroviară, şi a amintit că Guvernul lucrează în prezent la programul de relansare economică pentru perioada post-Covid.

"În domeniul infrastructurii de transport, planificăm investiţii de aproximativ 40 de miliarde de euro, atât în infrastructura rutieră, cât şi în infrastructura feroviară, care este extrem de importantă. Să nu uităm că Europa consideră transportul feroviar ca un transport prioritar, deoarece este un transport ecologic, sigur, care asigură şi confort. Nu puteam să tratăm - aşa cum a fost tratat în ultimii ani - calea ferată ca pe o Cenuşăreasă. Ca atare, şi aici vor veni investiţii publice masive. De asemenea, vrem să dezvoltăm infrastructura aeroportuară, cu planuri extrem de serioase, punerea în practică a Master Plan-ului de dezvoltare a Aeroportului Bucureşti Otopeni. De asemenea, dezvoltarea altor aeroporturi care se pot constitui în hub-uri de transport aerian", a declarat Orban.

Potrivit acestuia, lucrările de navigabilitate a Dunării sunt "fundamentale pentru a fructifica prezenţa pe teritoriul României a celei mai importante axe de transport fluvial", care poate contribui la punerea în valoare a poziţiei geostrategice a ţării noastre şi la valorificarea portului Constanţa ca o poartă de intrare - ieşire din Europa.

"În domeniul energetic, ştim foarte clar că avem probleme. După decizii catastrofale în domeniul energetic luate în ultimii şase-şapte ani, România a ajuns din exportator net de energie, importator de energie. Mai mult decât atât, competitivitatea companiilor româneşti a fost distrusă literalmente de preţul foarte mare, atât la gazul natural, cât şi la electricitate, care a fost rezultatul în special al unor decizii administrative guvernamentale care au permis ca contractele de furnizare a energiei electrice şi a gazului natural către companiile care acţionează în România să ducă la preţuri extrem de ridicate şi la reducerea competitivităţii acestor companii", a afirmat prim-ministrul.