Incendiile de pădure - o criză globală în plină desfăşurare

Incendiile au devastat teritorii vaste pe întreaga suprafaţă a globului în acest an. Aceste incendii, alimentate de condiţiile meteorologice extreme şi de schimbările climatice, au generat pagube uriaşe şi au declanşat răspunsuri de urgenţă la nivel naţional şi internaţional. Vara aceasta Canada se confruntă cu una dintre cele mai devastatoare crize ecologice din istoria sa recentă. Sute de incendii de pădure şi vegetaţie sunt active pe întreg teritoriul ţării, de la coasta Atlanticului până la cea Pacifică. Potrivit celui mai recent raport al Centrului Canadian pentru Incendii de Pădure (CIFFC), 223 dintre aceste incendii sunt încă necontrolate, reflectând gravitatea situaţiei cu care se confruntă autorităţile canadiene şi comunităţile afectate. Anul acesta, incendiile de pădure din Canada s-au extins pe o arie neobişnuit de vastă, acoperind aproape toate regiunile ţării. De la Columbia Britanică, în vest, până la provinciile atlantice din est, şi chiar în nordul Canadei, incendiile au devastat păduri, parcuri naţionale şi comunităţi. În Parcul Naţional Jasper, unul dintre cele mai renumite şi vizitate locuri din Munţii Stâncoşi, flăcările au distrus peste 33.000 de hectare de teren, forţând autorităţile să închidă parcul pentru vizitatori şi să anuleze toate rezervările de campare până în luna septembrie. Oraşul Jasper, aflat în imediata vecinătate a parcului, a fost grav afectat, cu o treime din infrastructura sa distrusă. Locuitorii evacuaţi au început să se întoarcă în localitate după aproape o lună, găsind cartiere întregi în ruine. Imaginea caselor incinerate, a maşinilor carbonizate şi a copacilor arşi a fost descrisă de un localnic ca fiind de-a dreptul apocaliptică.

• Impactul ecologic şi uman

Incendiile din 2024 au avut un impact devastator nu doar asupra mediului, ci şi asupra comunităţilor locale. Până la mijlocul lunii august, suprafaţa de teren afectată de incendii depăşea cu mult media anuală, amplificând preocupările legate de schimbările climatice şi de gestionarea resurselor naturale. Fumul dens rezultat din incendii a afectat calitatea aerului în numeroase regiuni ale ţării, determinând autorităţile să emită avertismente pentru sănătate în oraşe mari precum Vancouver, Toronto şi Montreal. Pe lângă pagubele materiale şi ecologice, criza a generat şi o mare presiune asupra infrastructurii de urgenţă a Canadei. Mii de pompieri, militari şi voluntari au fost mobilizaţi pentru a combate flăcările, într-un efort colosal care a necesitat şi sprijin internaţional. Cauzele acestor incendii devastatoare sunt complexe şi multiple. Factorii principali includ temperaturile ridicate, seceta prelungită şi schimbările climatice globale, care au creat condiţii extrem de propice pentru izbucnirea şi propagarea incendiilor. În plus, gestionarea pădurilor şi practicile agricole au jucat un rol semnificativ în amplificarea riscului de incendiu. Consecinţele pe termen lung ale acestei crize sunt greu de estimat, dar este clar că va avea un impact durabil asupra biodiversităţii, economiei şi sănătăţii publice în Canada. Ecosistemele distruse de incendii vor necesita ani, dacă nu decenii, pentru a se regenera, iar costurile economice ale reconstrucţiei infrastructurii şi reabilitării terenurilor sunt uriaşe. Criza incendiilor din Canada a atras atenţia comunităţii internaţionale, numeroase ţări oferindu-şi sprijinul în combaterea flăcărilor. Echipe de pompieri şi echipamente de intervenţie au fost trimise din Statele Unite, Australia şi alte ţări pentru a ajuta la stingerea incendiilor.

• Grecia, abonată la dezastre

În Grecia, incendiile de pădure au izbucnit într-o regiune deja cunoscută pentru vulnerabilitatea sa la astfel de dezastre. În suburbia Penteli, situată la nord-est de Atena, flăcările au distrus zeci de clădiri şi au dus la evacuarea a numeroşi locuitori. În nouă municipalităţi din regiunea Attica, 97 de case au fost declarate temporar nelocuibile, iar alte 57 au fost distruse complet. Autorităţile elene au răspuns prin oferirea de ajutoare financiare sinistraţilor, cu sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru a acoperi nevoile de bază şi pentru a înlocui echipamentele electrocasnice pierdute. În plus, guvernul grec a alocat 4,7 milioane de euro pentru a sprijini comunităţile afectate de incendii. Grecia se confruntă cu o vară extrem de secetoasă, cu temperaturi record în lunile iunie şi iulie, ceea ce a exacerbat riscul de incendii.

• Turcia: focul a ajuns şi în oraşe

În Turcia, incendiile de vegetaţie au lovit puternic oraşe precum Izmir, Aydin, Bolu şi Mugla, provocând evacuarea a mii de persoane. În Izmir, al treilea oraş ca mărime din Turcia, flăcările au atins complexuri de apartamente şi zone industriale, creând panică şi distrugând 17 case rezidenţiale. Autorităţile turce au mobilizat un număr semnificativ de echipaje de intervenţie, sprijinite de 13 avioane şi elicoptere, pentru a combate flăcările care au devastat 1.600 de hectare de teren. În plus, au fost reţinute şase persoane suspectate de sabotaj în legătură cu incendiile de vegetaţie, ceea ce subliniază complexitatea şi gravitatea situaţiei.

• Franţa: mii de turişti evacuaţi

În sudul Franţei, regiunea Occitanie se confruntă cu incendii de vegetaţie devastatoare, care au forţat evacuarea a mii de turişti şi au provocat pagube semnificative. În noaptea de duminică spre luni, aproximativ 3.000 de turişti au fost evacuaţi dintr-un camping din Canet-en-Roussillon, o comună situată în departamentul Pyrenees-Orientales, din cauza unui incendiu de proporţii. Incendiul, care a izbucnit la primele ore ale zilei de luni, a fost înteţit de rafale de vânt ce atingeau viteze de 80 km/h. Flăcările au distrus o locuinţă mobilă şi au avariat parţial alte cinci locuinţe şi o caravană. Şapte persoane au fost rănite uşor în timpul operaţiunilor de salvare: patru civili, doi pompieri şi un jandarm. Un alt incendiu major a izbucnit duminică după-amiază la Frontignan, în departamentul Herault. Acesta a devastat aproximativ 350 de hectare de pădure de pini, devenind unul dintre cele mai importante incendii ale sezonului în această regiune. Pompierii au reuşit să delimiteze focul în timpul nopţii, dar încă existau puncte fierbinţi cu riscul de reaprindere. Dintre cei 600 de pompieri mobilizaţi iniţial pentru a combate flăcările, între 300 şi 350 au rămas pe teren pentru a continua eforturile de stingere a incendiilor şi pentru a preveni reaprinderea acestora. De asemenea, două elicoptere Morane şi un avion Dash au fost mobilizate pentru a ajuta la combaterea incendiilor care continuau să evolueze. Aceste incidente subliniază severitatea sezonului de incendii din Franţa în 2024, într-un context global în care incendiile de vegetaţie devin din ce în ce mai frecvente şi mai devastatoare.

• Forţele Aeriene Române în Acţiune

În România, un incendiu de pădure a izbucnit în zona fondului forestier al comunei Moldova Nouă din judeţul Caraş-Severin. Forţele Aeriene Române au intervenit cu aeronave C-27J Spartan, configurate pentru stingerea incendiilor, transportând până la 6.000 de litri de apă la fiecare trecere. Misiunea a fost îngreunată de terenul accidentat şi de lipsa surselor de apă, însă eforturile s-au dovedit cruciale în limitarea propagării incendiului. De asemenea, România a desfăşurat misiuni similare în Republica Albania, sprijinind eforturile de stingere a incendiilor de pădure din această ţară. În ultimii ani, aeronavele C-27J Spartan au fost implicate în numeroase intervenţii internaţionale, subliniind angajamentul României faţă de cooperarea regională în gestionarea dezastrelor naturale.

Incendiile de pădure din vara anului 2024 au evidenţiat o problemă globală care necesită acţiuni urgente şi coordonate. Fie că este vorba despre pădurile din Canada, dealurile arse din Grecia, oraşele lovite din Turcia sau intervenţiile aeriene din România, aceste dezastre subliniază impactul schimbărilor climatice şi importanţa unei pregătiri riguroase pentru a face faţă unor astfel de evenimente extreme. Solidaritatea internaţională şi schimbul de resurse şi expertiză sunt esenţiale în gestionarea acestei crize. În acelaşi timp, este crucial ca ţările afectate să investească în măsuri preventive, să îmbunătăţească managementul resurselor naturale şi să dezvolte strategii eficiente de răspuns în faţa dezastrelor naturale tot mai frecvente şi mai severe. Numai printr-un efort global coordonat se poate spera la reducerea impactului devastator al incendiilor de pădure şi la protejarea comunităţilor şi a mediului.