Încrederea în economia României a crescut în ianuarie, pentru a doua lună consecutiv

Încrederea în economia României a urcat în luna ianuarie pentru a doua lună consecutiv, cu 2,7 puncte, atingând valoarea de 89,9 puncte faţă de 87,2 puncte în luna decembrie, cel mai ridicat nivel din septembrie încoace, conform indicatorilor de încredere calculaţi de Comisia Europeană. Anterior declinului suferit în luna octombrie şi noiembrie, indicatorul de încredere în economia României crescuse cinci luni la rând, avans asociat revenirii din perioada lockdown-ului economic şi social. Indicatorii Comisiei (ESI) vizează încrederea în economie şi principalele sectoare din ţările membre ale Uniunii Europene în luna ianuarie.

Indicele pentru zona Euro a evoluat însă divergent, încrederea în economia regiunii cunoscând o uşoară înrăutăţire în debutul anului, ESI scăzând cu 0,6 puncte de la 91,8 la 91,2 puncte. Economia zonei Euro este aşteptată să înregistreze o evoluţie în W cu o nouă contracţie în trimestrul al patrulea din 2020 care se va prelungi în primele două luni din acest an după prăbuşirea din trimestrul al doilea şi revenirea solidă din trimestrul al treilea.

Înrăutăţirea încrederii în mediul de afaceri din zona Euro din ianuarie este asociată creşterii numărului de cazuri de Covid-19 şi restricţiilor aplicate de autorităţi, o parte din ele fiind prelungite până spre jumătatea lunii februarie. În România amintim că Guvernul şi autorităţile sanitare au decis recent redeschiderea unor activităţi care au fost închise în ultimele luni, deschideri care vin în contextul scăderii numărului de noi cazuri de infectare cu Covid-19.

Spre deosebire de evoluţia din zona Euro, redresarea economiei noastre a continuat cel mai probabil în ultimele trei luni din 2020, chiar dacă sub aşteptări, după creşterea trimestrială de 5,8% din perioada iulie-septembrie care a redus declinul anual la -5,7%.

În minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 15 ianuarie se arată că membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale "au convenit că pe ansamblul trimestrelor IV 2020 şi I 2021 este probabilă o recuperare a contracţiei economice similară ca dimensiune celei previzionate în noiembrie 2020, însă într-o distribuţie trimestrială diferită, în condiţiile unei redresări neîntrerupte a activităţii economice de-a lungul perioadei - marginală în primul interval, faţă de întreruperea sau contracţia uşoară previzionate anterior, şi relativ dinamică în primele trei luni din 2021, dar vizibil încetinită în raport cu prognoza precedentă".

Potrivit minutei şedinţei BNR, redresarea economică din trimestrul al patrulea 2020, mult încetinită faţă de cea din trimestrul al treilea, "îşi accentuează caracterul inegal din perspectivă structurală ".

În orice caz, potrivit indicatorului calculat de Comisia Europeană, încrederea în economia României s-a îmbunătăţit în toate sectoarele economice.

Indicatorul pentru industrie a urcat de la -6,1 puncte în decembrie la -3,4 puncte, cea mai bună valoare din ultimele 10 luni, în timp ce în servicii aşteptările încă erau slabe, cu o valoare de -21,4 puncte în ianuarie a ESI de la -22,8 în decembrie.

Situaţia curentă din servicii (ultimele 3 luni) este văzută ca fiind în deteriorare (indicatorul corespunzător în scădere la -27,3 puncte de la -25,2 puncte în decembrie), însă oarecum surprinzător cererea pe ultimele şi viitoarele 3 luni de zile este în îmbunătăţire. Cererea pe următoarele 3 luni de zile din servicii este privită ca fiind într-o îmbunătăţire solidă de managerii locali, punctajul din ianuarie fiind de -10,6 puncte de la -14,4 puncte în decembrie. Conform indicatorului Comisiei, managerii estimează că vor păstra la nivelurile din prezent forţa de muncă angajată în următoarele 3 luni.

Încrederea în comerţul cu amănuntul s-a îmbunătăţit de asemenea în ultimele două luni, de la -2,3 puncte în noiembrie la -1,3 puncte în decembrie şi acum la 0,0 puncte în ianuarie. ESI pentru construcţii a urcat de asemenea 3,8 puncte, de la -11,7 în decembrie la -7,9 puncte în ianuarie.

Per total, în privinţa economiei naţionale, economiştii financiar-bancari şi-au revizuit recent, în jos, estimările atât pentru contracţia din 2020 cât şi prognozele de creştere de din acest an. Media contracţiilor din 2020 este în jurul unui minus de 5% faţă de un minus de 4,2% estimat de Guvern. De notat că un trimestru patru slab va avea efecte şi în trimestrul întâi din 2021, an care va necesita o reducere a cheltuielilor bugetare care au avut menirea de a sprijini economia. Astfel, este posibil ca redresarea din acest an să fie mai lentă decât se estima iniţial, cu o revenire completă la nivelurile pre-pandemie undeva pe parcursul lui 2022. Pe de altă parte, lipsurile de la capitolul cheltuieli bugetare ar putea fi contrabalansate de intrări mai mari de granturi europene în a doua jumătate a anului viitor.