Încrederea în economia României a scăzut, în luna ianuarie

Încrederea în economia României a scăzut uşor în luna ianuarie, potrivit indicatorilor de încredere (ESI) calculaţi de Comisia Europeană. Sentimentul mai negativ din ianuarie în rândul managerilor de afaceri vine după ce în decembrie a fost consemnată prima creştere lunară a încrederii (ESI) după patru luni consecutive de deteriorare.

Conform indicatorilor de încredere (ESI) publicaţi de Comisia Europeană, climatul de afaceri din ţara noastră s-a deteriorat cu un ritm lunar al ESI pentru luna ianuarie de 1,3 puncte, pe fondul scăderii încrederii în sectorul industrial şi cel de construcţii. În decembrie ESI a crescut cu 2,8 puncte.

Indicatorul de încredere calculat de Comisia Europeană pentru economia României a atins astfel un nivel de 101,2 puncte în ianuarie, în scădere de la 102,5 puncte în decembrie. În noiembrie ESI scăzuse în ritm lunar cu 0,3 puncte la 99,5 puncte. Valoarea din octombrie şi noiembrie a ESI a fost sub media pe termen lung de 100 de puncte, cu menţiunea că ESI s-a aflat în noiembrie la cel mai scăzut nivel din martie 2021.

Scăderea ESI în perioada august-noiembrie a indicat o dinamică slabă a economiei comparativ cu lunile de primăvară şi vară 2021, când economia României şi-a atins viteza maximă de creştere ca urmare a eliminării restricţiilor şi manifestării consumului reprimat din perioada de vârf a restricţiilor. Valul patru al pandemiei extrem de puternic a afectat activitatea în economie, iar în trimestrul trei economia (PIB) a înregistrat o dinamică pozitivă de doar 0,4% în ritm trimestrial în mare parte graţie contribuţiei pozitive semnificative a agriculturii. În trimestrul patru activitatea a fost de asemenea sub potenţial, în decembrie înregistrându-se însă cheltuieli publice semnificative (excesul de lichiditate din sistemul bancar a fost de peste 16 miliarde de lei pe final de decembrie).

În ansamblu, atât managerii din construcţii cât şi cei din industria prelucrătoare au fost mai pesimişti în luna ianuarie. De notat totuşi că încrederea din zona euro a înregistrat un declin mult mai abrupt în ianuarie comparativ cu aşteptările, iar analiştii BCR pun scăderea ESI pentru România pe fondul cererii externe slabe.

În acelaşi timp, indicatorul privind evoluţiile de pe piaţa muncii a cunoscut o uşoară îmbunătăţire la o valoare de 108,4 puncte în ianuarie de la 106,9 puncte în decembrie, însă tendinţa pozitivă în ceea ce priveşte creşterea locurilor de muncă din economie şi scăderea ratei şomajului este contrabalansată într-o anumită măsură de rata de creştere a salariilor care a fost real negativă în ultimele luni, după cum arată analiştii BCR, care prognozează o creştere economică de 4,0% în 2022 pentru România.

"Creşterea abruptă a preţurilor din sfera energiei creşte povara pe care o resimt gospodăriile şi companiile, în timp ce spaţiul fiscal pentru măsuri contra-ciclice este limitat. Pe de altă parte, investiţiile finanţate cu fonduri europene sunt programate să crească în acest an", arată Eugen Sinca, analist BCR.

Totodată, Comisia Europeană a început să publice din luna octombrie un indicator nou privind incertitudinea economică iar acesta a crescut uşor în decembrie cu 0,2 puncte la o valoare de 9,4 puncte, managerii locali continuând să anticipeze cu dificultate evoluţia viitoare a afacerilor lor.

În industrie, încrederea a scăzut cu 0,9 puncte la -1,2 puncte în ianuarie de la un nivel de -0,3 puncte în decembrie, evoluţie venită pe fondul comenzilor în scădere de la export. Sondajul trimestrial al Comisiei pentru industria prelucrătoare arată de asemenea o scădere modestă a ratei de utilizare a capacităţilor de producţie la 71,8% în primul trimestru din 2022 de la 72,1% în ultimul trimestru din 2021. Numărul estimat al lunilor pentru care comenzile curente acoperită producţia a rămas aproape neschimbat la 5.4 în primul trimestru din 2021 de la 5.5 în trimestrul patru din 2021.

În servicii încrederea a crescut uşor cu 0,3 puncte la o valoare de 7,3 în ianuarie, de la 7,0 puncte în decembrie, în condiţiile aşteptărilor mai bune ce privesc cererea de servicii în următoarele trei luni şi neresimţirii impactului valului cinci provocat de varianta Omicron a coronavirusului, considerată mai contagioasă dar cu forme mai uşoare de boală.

În comerţul retail încrederea a crescut pentru a doua lună consecutiv, cu 2,1 puncte după un avans lunar de 1,7 puncte în decembrie. Subindicele ESI pentru comerţ retail a crescut astfel la un nivel de 7,3 puncte în ianuarie, situaţia condiţiilor de business din ultimele trei luni fiind mult peste estimările anterioare având în vedere sezonul bun al vânzărilor din perioada sărbătorilor de iarnă.

"Pe de altă parte componenta aşteptărilor a înregistrat un declin, cel mai probabil ca urmare a ratei inflaţiei care este aşteptată să afecteze vânzările de bunuri non-esenţiale", mai arată Sinca.

De asemenea, în construcţii încrederea s-a deteriorat mai puternic, subindicele ESI coborând la -6,6 puncte în ianuarie de la o valoare de -4,7 puncte în decembrie.